Kiev Post: Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România

Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului.

Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați despre această chestiune, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare.

Într-o declarație acordată marți publicației Kyiv Post, oficialii – toți cerând anonimatul deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de un anunț oficial – au declarat că reducerea trupelor nu se așteaptă să depășească „mai mult de un batalion”. De asemenea, au insistat că măsura nu va „avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune”.

Această decizie vine într-un moment de anxietate sporită, în urma incursiunilor tot mai numeroase ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România .

De asemenea, coincide cu aparenta mișcare a președintelui SUA de a „dubla” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.

SUA își retrag o parte din trupele din România. Surse: Discuții președinte-premier privind o retragere parțială

Este oficial, Statele Unite ale Americii își retrag o parte dintre militarii staționați la noi în țară, a confirmat ministrul Apărării Naționale. Este vorba în principal despre trupe amplasate în baza de la Mihail Kogălniceanu. Iar în România mai rămân aproximativ jumătate din cei dislocați până acum. Oficialii români spun însă că e o decizie așteptată. Informații despre o astfel de măsură au apărut încă din primăvară. „Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată, iar parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri”, dă asigurări președintele României. Nicușor Dan a discutat despre această situație cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Apărării, după cum au precizat surse politice pentru Știrile TVR.

29 October 2025, 09:26 (actualizat 29 October 2025, 19:37)

Emisfera vestică, Asia, peste Marea Neagră?

Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în ​​România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru Kyiv Post. Această distincție evidențiază un calcul geopolitic complex.

Motivul din spatele reducerilor este legat de o inițiativă mai amplă a Pentagonului de a concentra resursele pe emisfera vestică și de a contracara mai bine China în Pacific.

Aceasta se aliniază cu revizuirea în curs a posturii forțelor de la Pentagon, care examinează cu atenție misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o schimbare către emisfera vestică și Indo-Pacific – punctul central al competiției și dominației strategice principale a Americii.

Totuși, pentru o regiune care încă se confruntă cu consecințele invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, momentul este considerat de unii ca fiind nepotrivit.

Colonelul în retragere al armatei americane Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post: „Nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”.

Aliați cheie din Est asigurați

Într-o asigurare majoră adresată unuia dintre cei mai fideli aliați europeni ai Americii, președintele Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și a garantat că trupele americane din Polonia nu vor fi reduse.

În timpul întâlnirii lor, Trump ar fi declarat că SUA „nici măcar nu s-a gândit” la retragerea soldaților din țară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Această promisiune a adus o oarecare ușurare la Varșovia.

Justyna Gotkowska, directoare adjunctă la principalul think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța asigurării, deși a remarcat o îngrijorare persistentă cu privire la prezența mai largă a SUA în Europa.

„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca fiind atractivă”, a declarat Gotkowska unui grup de reporteri în timpul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei la Washington, marți, subliniind „valoarea de descurajare” crucială a prezenței militare americane pe flancul de nord-est.

Ea a mai declarat corespondentului Kyiv Post că unitățile de rotație – precum cele din România – sunt „cele mai ușor de retras”.

Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani prin rotație, alături de sediul Corpului V desfășurat în avans.

Valoarea strategică a României și reacția locală

Acțiunea a avut loc și pe fondul anunțului Armatei SUA – relatat de Stars and Stripes – că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane din România, care vizează fortificarea flancului estic al NATO.

Divizia 3 Infanterie a preluat săptămâna aceasta comanda operațiunilor Armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță operativă de aproximativ 3.000 de soldați într-o desfășurare de nouă luni.

Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată, luni, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forțelor americane din România, potrivit unui comunicat al Armatei.

Operațiunile acoperă misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În timpul desfășurării sale, Forța Operativă de Fier a Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare a flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate”, a declarat Armata.

Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022.

Creșterea nivelului forțelor de către Pentagon a inclus și o creștere a numărului de trupe în România și în împrejurimi. Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe rotative, liderii militari au optat în cele din urmă pentru menținerea unei prezențe extinse.

Sosirea Diviziei a 3-a Infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul își continua revizuirea posturii forțelor – o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA. În acest context critic, retragerea planificată a fost întâmpinată cu surpriză și confuzie.

Un fost oficial militar român, într-o declarație pentru Kyiv Post marți după-amiază, a numit decizia „greu de înțeles”, mai ales având în vedere că amprenta militară actuală a SUA în Europa – aproximativ 80.000 de soldați – este modestă din punct de vedere istoric.

Reducerea are loc și în ciuda faptului că parlamentarii ambelor partide americane susțin o prezență militară americană puternică de-a lungul flancului estic după 2022, considerând-o un semnal crucial pentru Putin.

Imagine de ansamblu: șah geopolitic

Propunerea de retragere se desfășoară în timp ce Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, demonstrată de numeroasele incursiuni aeriene și cu drone pe flancul estic în septembrie.

NATO a răspuns prin lansarea misiunii Eastern Sentry, o activitate de vigilență sporită, însă reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.

Experții consideră că reducerea prezenței forțelor americane ar putea slăbi interesele și influența americană, încurajând potențial percepția Rusiei de atenuare a descurajării.

Într-o declarație acordată publicației Kyiv Post, colonelul Williams, fost oficial NATO, a dezvoltat acest aspect, spunând că alianța continuă să considere prezența sa ca fiind vitală pentru stabilitate.

El a menționat că alianța și-a fortificat flancul estic cu trupe rotative în rol de descurajare, construind în același timp o bază aeriană majoră la Cincu, care se așteaptă să devină cea mai mare din Europa.

Între timp, Rusia a solicitat reducerea forțelor la nivelurile de dinainte de 1997, ceea ce ar include potențiale retrageri ale forțelor NATO din România și Bulgaria.

Williams a adăugat că recenta desfășurare în regiune a Diviziei 101 Aeropurtate (Airmobile) cu răspuns rapid sugerează că desfășurarea sa rapidă ar putea face ca o brigadă să fie disponibilă pentru utilizare operațională în altă parte, dacă apar noi cerințe.

„Sunt multe părți în mișcare în joc”, a spus el.

Decizia pune un accent reînnoit pe aliații europeni, care trebuie să își asume o mai mare parte a poverii securității, chiar dacă Centrul pentru Studii Estice din Polonia avertizează că tranziția către un NATO condus mai mult de Europa trebuie să fie „structurată” pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe ca o „invitație”.

Armata americană își menține angajamentul față de baza MK, un sentiment împărtășit de un fost trimis prezidențial special pentru Ucraina la începutul acestui an.

Totuși, retragerea iminentă a unei brigăzi rotative marchează o schimbare izbitoare a priorităților SUA, obligându-i pe aliați să-și regândească postura de apărare, pe măsură ce Washingtonul își îndreaptă atenția atât către emisfera vestică, cât și către Pacific.