Zile mai scurte pe Pământ. Ce este secunda negativă și de ce ar putea da peste cap internetul și GPS-ul
Pământul se rotește tot mai rapid în această vară, iar acest fenomen a atras atenția oamenilor de știință și a responsabililor cu măsurarea timpului la nivel global.
Pe 10 iulie, planeta noastră a avut cea mai scurtă zi din 2025, cu 1,36 milisecunde mai puțin decât durata obișnuită de 24 de ore, potrivit datelor furnizate de International Earth Rotation and Reference Systems Service (IERS) și Observatorul Naval al SUA, citate de CNN.
Zile și mai scurte urmează pe 22 iulie (–1,34 ms) și 5 august (–1,25 ms), conform prognozelor realizate de specialiști în rotația Pământului.
De ce se scurtează zilele?
Deși o zi are teoretic 86.400 de secunde, în realitate durata unei rotații complete variază ușor, din cauza:
- atracției gravitaționale a Lunii,
- schimbărilor atmosferice sezoniere,
- mișcărilor nucleului lichid al Pământului,
- topirii calotelor glaciare.
Toate acestea influențează viteza de rotație, ducând la diferențe de câteva milisecunde față de durata standard.
De ce contează câteva milisecunde?
Deși imperceptibile în viața de zi cu zi, aceste abateri afectează:
- sistemele informatice globale,
- telecomunicațiile,
- rețelele de sateliți,
- tranzacțiile financiare.
Din acest motiv, din 1955, timpul universal (UTC) este calculat cu ceasuri atomice de o precizie extremă. De fiecare dată când apare un decalaj prea mare între timpul atomic și rotația reală a Pământului, se adaugă o secundă intercalară (leap second).
S-ar putea să apară prima „secundă negativă” din istorie
Până acum, au fost adăugate 27 de secunde pozitive în UTC, ultima fiind în 2016. Însă dacă Pământul continuă să se învârtă mai repede, ar putea fi necesar să se scoată o secundă, nu să se adauge – ceea ce ar fi o premieră absolută.
O astfel de modificare ar putea provoca probleme serioase, întrucât nicio instituție nu a testat vreodată o secundă negativă, iar multe sisteme ar putea interpreta greșit această ajustare
E de vină și schimbarea climatică?
Surprinzător, topirea gheții din Antarctica și Groenlanda încetinește puțin rotația planetei. Potrivit cercetătorilor, dacă nu ar fi existat această redistribuire de masă, secunda negativă ar fi fost deja necesară.
Totuși, dacă încălzirea globală continuă, efectul său ar putea depăși influența Lunii asupra rotației în următoarele decenii.
Ce urmează?
Pentru moment, specialiștii avertizează că posibilitatea unei secunde negative până în 2035 este de aproximativ 40%. În acest context, este necesară o evaluare atentă a efectelor și un plan clar de implementare, pentru a evita haosul digital asemănător scenariului Y2K.

