The Economist: Se vorbește din ce în ce mai mult despre un război între Israel și Liban

Incendiile de vară sunt frecvente în nordul Israelului și în sudul Libanului. Dar războiul, nu vremea, le-a adus mai devreme în acest an. Atacurile cu rachete și drone ale Hezbollah, miliția șiită libaneză, au declanșat incendii care au ars peste 3.700 de hectare în nordul Israelului și pe Înălțimile Golan. Între timp, în Liban, bombardamentele israeliene au incendiat pădurile din apropierea graniței, scrie The Economist.

Israelul și Hezbollah au menținut un conflict de intensitate redusă din octombrie, când gruparea libaneză a început să lanseze rachete în sprijinul Hamas în Gaza. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, conflictul s-a intensificat. Începând din octombrie, The Economist a folosit un satelit NASA conceput pentru a detecta incendiile forestiere și un model de învățare automată pentru a urmări incendiile legate de război în apropierea graniței. Modelul a detectat un vârf de activitate începând de la jumătatea lunii mai; pe 2 iunie a înregistrat cea mai gravă zi de la sfârșitul lunii octombrie.

Hezbolah lovește, de asemenea, mai adânc în Israel. Gruparea folosește mai mult dronele explozive, care sunt mai greu de interceptat de apărarea aeriană a Israelului. Israelul lovește mai des în jurul Sidonului, cel mai mare oraș din sudul Libanului.

Armata israeliană se pregătește iarăși pentru un război mai mare. Trupele terestre ar avea sarcina de a crea o „zonă de securitate”, similară celei pe care Israelul a avut-o în sudul Libanului până în anul 2000, pentru a face mai dificilă pentru Hezbollah lansarea de rachete asupra comunităților de la graniță. „Suntem pregătiți pentru o acțiune foarte intensă în nord”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu, în timp ce vizita regiunea pe 5 iunie.

Totuși, nimic din toate acestea nu înseamnă că războiul total este inevitabil. Israelul este obosit de război, iar luptele din Gaza persistă. Liderii săi sunt îngrijorați de arsenalul de rachete cu rază medie de acțiune al Hezbollahului. O ofensivă în Liban ar determina Hezbolah să le lanseze spre centrul Israelului; probabil că ar reuși să treacă suficient de multe pentru a provoca daune serioase și o lovitură psihologică puternică. „Nu putem continua să lăsăm Hezbollah să aibă mii de luptători chiar la granița noastră, dar nu există un moment potrivit pentru a intra în război cu ei”, după cum spune un oficial de securitate israelian.

Factorul turistic

În ceea ce privește Libanul, acesta nu își poate permite un război. Este începutul sezonului vital al turismului, când peste 1 milion de vizitatori (majoritatea expatriați libanezi) vor injecta miliarde de dolari într-o economie al cărei PIB a scăzut la jumătate din 2019. Majoritatea libanezilor, inclusiv mulți dintre susținătorii Hezbollah, nu doresc ca luptele să se intensifice.

Diplomația, nu războiul, este rezultatul preferat de ambele părți. Amos Hochstein, un consilier al președintelui american Joe Biden, promovează un plan în trei etape pentru Liban. În primul rând, o încetare a focului ar permite locuitorilor strămutați de ambele părți să se întoarcă acasă. Apoi, America ar oferi Libanului stimulente economice. În cele din urmă, Hochstein speră să convingă Libanul și Israelul să își delimiteze granița terestră, așa cum au făcut cu granița maritimă în 2022.

Dar va fi imposibil pentru Hezbollah să accepte o încetare a focului până când războiul din Gaza nu se va încheia. Aceasta a pierdut peste 300 dintre oamenii săi în luptele cu Israelul, inclusiv câțiva comandanți de rang înalt. Campania sa a adus pagube importante în sudul Libanului. Ar fi o umilire să înceteze lupta înainte ca Israelul să implementeze un armistițiu în Gaza.

Odată ce va face acest lucru, Libanul ar putea fi incapabil sau nu va dori să negocieze un acord de frontieră. Hezbollah nu a blocat acordul din 2022. Dar acel acord a fost menit să deblocheze explorarea petrolului și a gazelor în Marea Mediterană, unde Israelul găsise deja zăcăminte bogate de gaze naturale, iar Libanul spera să urmeze exemplul. Delimitarea frontierei terestre ar oferi mai puține beneficii.

Nici nu ar aduce prea multă liniște sufletească celor aproximativ 80.000 de israelieni strămutați din nord. Luptătorii de elită ai Hezbollah au făcut deja o retragere tactică la câțiva kilometri distanță de graniță. Diplomația i-ar putea îndepărta și mai mult. Dar nu ar garanta acel calm durabil pe care mulți israelieni îl cer înainte de-a se întoarce la casele lor din nord. Chiar și cel mai bun rezultat diplomatic, avertizează ofițerii israelieni, ar fi temporar; dilema nu va dispărea.