SURSE OFICIALE: România intră în Schengen, aerian și maritim, în martie 2024

30 decembrie 2023, 21:01 (actualizat 30 decembrie 2023, 21:18)

Anul 2023 se încheie cu confirmarea intrării României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Surse din Ministerul de Externe au declarat pentru TVR că Viena a convenit cu președinţia spaniolă a Consiliului ce va cuprinde decizia prin care se va debloca dosarul Schengen.

Austria a trimis vineri seara preşedinţiei spaniole a UE un text, obligatoriu din punct de vedere juridic, prin care îşi confirmă acordul cu România şi Bulgaria cu privire la „Schengen Air”, intrarea fără controale la frontierele aeriene, relatează sâmbătă APA.

Potrivit Ministerului de Interne de la Viena, acordul trebuie aprobat de toate statele membre ale UE înainte ca acesta să poată fi pus în aplicare. Prin urmare, cea mai apropiată dată posibilă pentru introducerea regulamentului ar fi martie 2024, deoarece programele de zbor vor fi modificate în această lună. În acelaşi timp, Ministerul de Interne austriac a precizat că, în prezent, nu există negocieri privind aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen fără frontiere şi, prin urmare, nu există un termen.

Într-un briefing susţinut joi la Consiliul de Miniştri, premierul bulgar, Nikolai Denkov, a spus că, până în prezent nu a fost precizată nicio dată privind aderarea Bulgariei la Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, nici cu România, nici cu Austria, nici în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană, potrivit BTA.

Denkov a precizat că Austria doar s-a angajat să continue negocierile privind momentul în care Bulgaria şi România vor fi acceptate ca membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. El a afirmat că în cursul discuţiilor nu a existat ideea de a separa Bulgaria şi România în procesul de aderare la Schengen.

Premierul bulgar a mai spus că există o problemă reală în Austria, deoarece un număr mare de migranţi sosesc în ţară fără a fi înregistraţi în prealabil. Austria ajută Bulgaria, dar şi alte ţări de frontieră, îndemnând Comisia Europeană să ajute aceste ţări cu fonduri, mijloace tehnice, experţi de la Frontex şi alte instituţii europene, a spus Denkov.

Interesul Bulgariei coincide cu cel al Austriei, deoarece şi Bulgaria doreşte să îşi consolideze frontierele externe, a adăugat el. Denkov a subliniat că şi Austria a aderat la Schengen în două etape, la fel ca şi Bulgaria.

Şeful guvernului de la Sofia a subliniat, de asemenea, că nu se preconizează o relaxare la trecerea frontierei terestre dintre Bulgaria şi România, deoarece trebuie efectuate controale stricte.

„Mai multe instituţii au un rol de jucat pentru a obţine un rezultat favorabil. Aş dori să subliniez în special rolul Adunării Naţionale, care în ultimele luni a adoptat o serie de legi aşteptate de ani de zile, care erau legate de aşteptările Olandei şi ale Comisiei Europene de a stabili statul de drept în Bulgaria”, a declarat Denkov. Potrivit acestuia, fără aceste legi, veto-ul Olandei nu ar fi fost ridicat.

„Este un principiu al cabinetului nostru de a nu oferi informaţii înainte de încheierea negocierilor pe diverse teme, care sunt complexe şi importante. Întrucât guvernul român a furnizat presei sale, şi, prin urmare, presei noastre, o parte din informaţiile privind negocierile în curs, am decis să spunem ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile şi săptămâni”, a spus premierul bulgar.

El a precizat că vicepremierul şi ministrul de externe Maria Gabriel, împreună cu Ministerul de Interne, au jucat, de asemenea, un rol cheie în negocieri. Gabriel şi ministrul de interne Kalin Stoianov au fost, de asemenea, prezenţi la briefing.

Gabriel a declarat în cadrul briefingului că la sfârşitul lunii martie vor fi ridicate controalele la frontierele aeriene şi maritime, iar în etapa următoare vor fi ridicate şi controalele la frontierele terestre.

Ea a spus că ultimele zile au fost culminante, nu numai datorită tuturor anilor de muncă grea, lunilor de perseverenţă şi rezultatelor, ci şi datorită numeroaselor ore intense de negocieri asupra detaliilor încă din 22-23 decembrie şi a negocierilor reînnoite din 26 decembrie.

„Este important ca 2024 să fie anul în care vom continua să arătăm rezultate şi, în cooperare cu Austria, să trecem la următoarea fază, care să includă şi frontierele terestre”, a subliniat Gabriel. ”Continuăm să lucrăm foarte activ cu partenerii noştri din Austria, România, Comisia Europeană, Preşedinţia spaniolă, precum şi cu Secretariatul General şi Serviciul Juridic al Consiliului pentru o decizie privind aderarea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România”, a spus vicepremierul bulgar.

Premierul Marcel Ciolacu anunţase de joi că România are un acord politic cu Austria în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, maritim şi aerian.

–––––––––––––––––––

Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condițiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României și Bulgariei), România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană.

România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile și mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.

În conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spațiul Schengen presupune parcurgerea următoarelor etape:

  • transmiterea Declarației de pregătire privind aderarea la spațiul Schengen;
  • completarea și transmiterea chestionarului Schengen;
  • vizitele de evaluare Schengen (în cadrul acestor misiuni, UE evaluează stadiul implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare polițienească, protecția datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene și terestre și SIS/SIRENE);
  • redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include şi recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puțin satisfăcătoare) și aprobarea acestora în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles;
  • adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la frontierele interne.

Etapa de evaluare tehnică a României s-a finalizat cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare succesive au concluzionat că România îndeplinește toate criteriile prevăzute de legislația care reglementează aderarea la Spațiul Schengen și funcționarea acestuia.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

În ultima perioadă, Romania a înregistrat progrese la nivel tehnic în privința implementării  acquis-ului Schengen, prin obținerea accesului integral la Sistemul de Informații Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum și prin  adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), ultima fiind pusă în aplicare în cursul anului 2021.

Demersurile diplomatice continuă în perspectiva adoptării  deciziei  privind aderarea efectivă a României la spațiul Schengen și aplicării integrale de către țara noastră a prevederilor acquis-ului Schengen.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite