“Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru toate afacerile realizate cu Statele Unite. Acest ordin este definitiv și fără drept de apel“, a anunțat Donald Trump.
Țintă colaterală: China – cel mai mare partener de export al Iranului. Pe lângă achiziția de minereuri, produse din plastic, oțel, produse chimice organice, Beijingul a devenit principalul cumpărător de petrol al Teheranului. Țițeiul iranian a reprezentat aproape 14% din achizițiile de petrol ale Chinei în prima jumătate a anului trecut.
Într-o primă reacţie, ambasada Chinei la Washington a transmis că Beijingul se opune „oricăror sancțiuni unilaterale ilicite și unei jurisdicții extinse”, precum cele practicate de Statele Unite.
“Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciţia și presiunea nu pot rezolva problemele”, a declarat, pe platforma X, un purtător de cuvânt al reprezentanţei diplomatice. “Beijingul ameninţă că va lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja drepturile și interesele legitime.”
Pentru SUA, acesta este un calcul major, care nu exclude însă celelalte variante.
Karoline Leavitt, purtător de cuvânt, Casa Albă: Unul din lucrurile la care președintele Trump se pricepe foarte bine este să păstreze întotdeauna toate opțiunile pe masã, iar atacurile aeriene ar fi una dintre numeroasele opțiuni pe care le are la dispoziție comandantul suprem. Președintele a demonstrat cã nu se teme sã recurgã la opțiuni militare dacã și când considerã necesar. Și nimeni nu știe asta mai bine decât Iranul.
În timp ce, public, Iranul continuă retorica ofensivă, în culise…
Karoline Leavitt, purtător de cuvânt, Casa Albă: A existat un oficial al guvernului iranian, după cum s-a raportat mai devreme, care a contactat un membru al echipei foarte apropiate a președintelui, pe trimisul special Wikoff, exprimând un ton cu totul diferit de cel pe care îl vedeți public.
Cercul de complici al Rusiei se restrânge, este analiza Kievului, care întregește imaginea unei situații de securitate pentru Europa – cea mai dificilă de la cel de-al doilea război mondial încoace.
Volodimir Zelensdki, președintele Ucrainei: Ceea ce se întâmplã acum în Iran – proteste la scarã largã, de fapt o revoltã – este, de asemenea, un semn clar cã lucrurile nu vor deveni mai ușoare pentru Rusia. Și fiecare persoanã decentã din lume dorește sincer ca poporul iranian sã aibã în sfârșit norocul de a se elibera de regimul aflat la putere acolo, un regim care a adus atâta rãu, inclusiv Ucrainei și altor țãri.
Regimul de la Teheran organizează propriile demonstrații de susținere, ca răspuns la revolta populară, în timp ce bilanțul neoficial al represiunii violente urcă cu sute de morți pe zi.
Stephane Dujarric, purtător de cuvânt ONU: Colegii noștri care se ocupã de drepturile omului au diferite modalitãți de a obține informații, pe care le utilizeazã. Am reușit sã pãstrãm legãtura cu colegii noștri prin mijloace electronice. Nu a fost ușor.
Întreruperea internetului de către regim face imposibilă difuzarea oricăror mărturii. Efectul este unul de boomerang: puținele imagini care trec blocada cibernetică au un impact cu atât mai mare.
Este a treia săptămână de proteste în orașele iraniene.
Urmărește-ne pe Google News
