Sondaj: Românii susţin naţionalismul economic, dar se opun unei ieşiri din Uniunea Europeană

Conform unui sondaj recent, 55.8% dintre români consideră că firmele străine ar trebui supra-impozitate, chiar și cu riscul ca unele să părăsească piața românească. În același timp, 61.8% dintre respondenți cred că economia României este controlată de interese străine, iar 63.8% consideră că statul sprijină mai mult companiile multinaționale decât firmele românești.

Pe fondul acestui scepticism, există un sprijin majoritar pentru exploatarea resurselor naturale exclusiv de către companii românești (62.4%). Totodată, 66.5% dintre participanți sunt de părere că firmele străine comercializează produse de calitate inferioară pe piața românească.

69.1% dintre români ar vota pentru un partid sau un candidat naționalist care promovează valorile religioase și familia tradițională, în creștere față de 65.7% în urmă cu doi ani. Această tendință indică o orientare către politici care pun accent pe suveranitate și tradiție.

Cu toate acestea, sprijinul pentru naționalism are limite. Dacă un astfel de partid ar promova ieșirea din Uniunea Europeană, doar 33.1% dintre susțînătorii săi și-ar menține votul, restul de 61.6% retrăgându-și sprijinul.

Un alt mesaj clar reiese din sondaj: românii continuă să sprijine integrarea în structurile euro-atlantice. 88.1% se opun ieșirii din NATO, iar aceeași proporție respinge ideea de Ro-Exit. De asemenea, 87.5% dintre respondenți consideră că România ar trebui să se îndrepte către Vest în ceea ce privește alianțele politice și militare.

Aderarea României la Uniunea Europeană este percepută că un avantaj de către 72.5% dintre români, un procent în creștere față de anii anteriori. Totuși, 57.1% dintre participanți cred că interesele naționale ar trebui prioritizate, chiar dacă acest lucru ar putea duce la riscul pierderii statutului de membru UE.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens. Datele au fost culese în perioada 16 -23 decembrie 2024 Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.