Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, critică dur modul în care a fost construit proiectul noii legi a salarizării unitare. Liderul sindical spune că angajații nu știu încă pe ce criterii au fost așezate categoriile socio-profesionale în noua grilă și cere explicații privind coeficienții stabiliți cu sprijinul experților Băncii Mondiale.
Dumitru Costin susține că sindicaliștii vor să afle care au fost principiile și argumentele folosite pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale în proiectul noii legi a salarizării.
„De ce acea categorie profesională e pe grila pe care au făcut-o experții de la Banca Mondială cu coeficientul 5, ceilalți cu 4, ăia cu 2, ăia cu 7. Vrem să aflăm și noi cine și cum, pe ce principii, cu ce argumente au pus diverse categorii socio-profesionale în anumite ierarhii, cu cât cad salariile”, a declarat Dumitru Costin.
Liderul BNS a explicat că proiectul ar conține un mecanism prin care angajații ale căror salarii ar rezulta mai mici după recalcularea pe noua grilă nu ar pierde efectiv din veniturile aflate în plată.
„Există un principiu care se regăsește în conținutul legii și un mecanism care spune, printre altele, că, dacă în urma recalculării pe noua grilă salarială, cu coeficienții pe care i-au pus cei de la Banca Mondială, rezultă din calcul un salariu în plată mai mic decât cel pe care îl ai, nu o să pierzi din veniturile pe care le ai, ci, dimpotrivă, o să rămâi pe loc până când ceilalți, care sunt sub ce rezultă din reîncadrarea în noua grilă, te vor ajunge din urmă”, a spus președintele BNS.
Dumitru Costin a criticat și faptul că proiectul a ajuns foarte târziu în atenția publică și a partenerilor sociali.
„Nici Dracu n-a văzut până aseară ce naiba scrie în acest proiect de lege”, a afirmat liderul sindical.
Președintele BNS a susținut că foștii premieri ar fi avut acces la informații privind proiectul legii salarizării încă din prima etapă de lucru, începută în urmă cu aproape doi ani, în perioada în care Ministerul Muncii era condus de Simona Bucura-Oprescu.
„Prim-miniștrii au avut acces la aceste informații încă din timpul primei forme de proiect de lege, acum aproape doi ani, când era doamna Oprescu la Ministerul Muncii. Și atunci au făcut, am înțeles, prima lege cu coeficienți de la 1 la 15, 15 fiind salariul președintelui. Am ajuns la 1 la 8”, a spus Dumitru Costin.
Liderul sindical a acuzat și Ministerul de Finanțe că a întârziat proiectul, în timp ce discursurile politice nu au fost urmate de decizii concrete.
„De fiecare dată când ăștia erau gata, trimiteau proiectul de lege la Ministerul de Finanțe. Să lase discursurile politice găunoase, pentru că, în egală măsură, au responsabilități pentru situația toxică în care am ajuns acum: ca în câteva zile să dăm soluții noi, să venim și să reparăm ceea ce ei s-au lălăit în atâta amar de vreme”, a declarat președintele Blocului Național Sindical.
Și Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului critică proiectul noii legi a salarizării. Sindicaliștii acuză o dublă măsură și susțin că, deși actul normativ invocă principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, atribuțiile funcționarilor din aparatul guvernamental nu sunt reflectate corect.
Sindicatul solicită introducerea unui coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului și avertizează că o administrație publică subevaluată salarial riscă să piardă specialiști.
„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului. O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul transmis de SAALG.
Sindicaliștii spun că modificarea legii este necesară, dar atrag atenția că reforma trebuie aplicată corect și fără excepții care să favorizeze anumite categorii de angajați.
Bogdan Schiop avertizează că vechile inechități pot continua dacă legea va permite noi prorogări.
„Dacă această lege va permite în continuare prorogări, dacă va încerca să elimine inechități și, prin prorogări și artificii, unele categorii vor beneficia de prevederi, iar altele, cum este administrația publică, nu, ne vom întâlni în continuare cu aceste inechități. Dacă se întâmplă la fel, a fost doar un discurs politicianist, ca să se bifeze jalonul PNRR, dar intenția nu va fi niciodată să fie o lege echitabilă pentru toate categoriile de salariați”, a spus Bogdan Schiop, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA)
Economistul Aurelian Dochia susține că reforma salarizării este necesară, atât pentru stimularea performanței în administrație, cât și pentru controlul cheltuielilor bugetare.
„În administrația publică există acest sentiment că vechiul sistem de salarizare nu stimulează suficient performanța”, a declarat Aurelian Dochia.
El a explicat că al doilea argument ține de nevoia de control al cheltuielilor statului.
„Al doilea ține de necesitatea controlului cheltuielilor bugetare. Pachetul salarial pentru administrația publică este una dintre cele mai importante cheltuieli bugetare”, a spus economistul.
Potrivit acestuia, reforma are și o dimensiune de echitate.
„Al treilea argument ține de etica salarizării, pentru că erau foarte mari inadvertențe”, a adăugat Aurelian Dochia.
Noua lege a salarizării unitare ar urma să schimbe modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public. Funcțiile vor fi ierarhizate, iar metoda de calcul a salariilor va fi aceeași pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice.
Potrivit proiectului, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare venit de bază va scădea de la 1 la 12 la 1 la 8. Salariile vor fi calculate în funcție de o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. Pentru anul viitor, aceasta ar urma să fie de 4.100 de lei.
Autoritățile susțin că noua lege ar putea aduce majorări pentru aproape 57% dintre bugetari și promit că niciun venit nu va scădea.
Una dintre cele mai importante schimbări vizează sporurile, primele și indemnizațiile. Proiectul prevede reducerea semnificativă a acestora, astfel încât să nu poată depăși 20% din salariul de bază.
Din cele aproximativ 151 de sporuri existente în prezent, 87 ar urma să dispară. Printre acestea se numără indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare.
Bonusurile vor putea fi acordate doar pe baza performanței și nu vor putea depăși 5% din fondul de salarii al unei instituții.
Ministrul Dragoș Pîslaru susține că legea va introduce predictibilitate în creșterea salarială.
„Este un element care va asigura predictibilitatea creșterii salariale. Va crește ca urmare a două lucruri: creșterea PIB-ului, pentru că, dacă țara crește ca PIB nominal, există spațiu să crești salariile. Nu e o condiționare, dar dacă nu ai creștere de PIB, nu are cum să crească salariul”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a explicat că o eventuală reducere a numărului de angajați din administrație ar putea permite creșterea valorii de referință.
„Plecam de la un număr de personal de 1,2 milioane. Reducerea personalului prin reforma administrativă, care să reducă costul total, permite să crești valoarea de referință. Dacă există creștere de productivitate, să poți face mai multe lucruri cu mai puțini oameni, înseamnă că trebuie să îi remunerezi mai bine”, a spus Dragoș Pîslaru.
În privința sporurilor, acesta a precizat că o parte ar urma să fie incluse în salariul de bază, dar fără o compensare completă.
„Vom avea introducerea sporurilor în salariile de bază. Nu compensează complet eliminarea și reducerea sporurilor, vor rămâne în plată cu nivelul respectiv”, a afirmat ministrul.
Deși proiectul prevede reducerea sporurilor și o reașezare a grilelor, bugetul total pentru plata salariilor ar urma să fie majorat cu aproximativ 8 miliarde de lei.
Suma alocată ar crește de la 166 de miliarde de lei, cât este în prezent, la aproximativ 174 de miliarde de lei.
Noua lege a salarizării este prezentată de autorități ca o reformă necesară pentru reducerea inechităților și pentru îndeplinirea jalonului din PNRR. Sindicatele avertizează însă că efectul real va depinde de modul în care legea va fi aplicată și de capacitatea Guvernului de a evita noi excepții, amânări și dezechilibre între categoriile de bugetari.
Urmărește-ne pe Google News
