Rusia luptă în Ucraina, însă joacă și în Orientul Mijlociu

Interesele lui Putin în Orientul Mijlociu au fost să susțină chiar Organizații teroriste. Sunt informații importante care au apărut în presa internațională. Rusia a fost nevoită să abandoneze planul de a trimite arme și echipamente militare rebelilor Houthi din Yemen, ca urmare a presiunilor diplomatice exercitate de Statele Unite și Arabia Saudită.

Această decizie subliniază parteneriatul tot mai strâns dintre Moscova și Teheran, conform analizei realizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Analiștii de la ISW indică faptul că intenția Rusiei de a înarma grupul rebel susținut de Iran, care controlează o mare parte din Yemen, reflectă creșterea cooperării militare dintre Moscova și Teheran.

Potrivit CNN, oficiali americani și alte surse familiare cu subiectul au confirmat că Rusia pregătea livrări de rachete și alte echipamente militare rebelilor Houthi la sfârșitul lunii trecute.

Cu toate acestea, presiunile diplomatice din partea Statelor Unite și Arabiei Saudite au determinat Kremlinul să renunțe la acest plan.

Oficialii americani au declarat că Moscova a considerat inițial înarmarea și consilierea rebelilor Houthi ca o reacție la relaxarea restricțiilor americane privind utilizarea de către Ucraina a armelor americane pentru lovituri pe teritoriul rus.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat la începutul lunii iunie 2024 că, drept „răspuns simetric”, Rusia va furniza arme cu rază lungă de acțiune unor actori nespecificați pentru lovituri împotriva Occidentului. Planurile Moscovei de a sprijini rebelii Houthi pentru a confrunta indirect Occidentul sunt în concordanță cu alte operațiuni de informare și hibride ale Rusiei menite să împingă Occidentul să își retragă sprijinul pentru Ucraina.

Analiștii ISW susțin că dorința lui Putin de a sprijini rebelii din Yemen, în contextul atacurilor asupra Israelului și transportului maritim internațional, face parte din aprofundarea cooperării militare ruso-iraniene.

Rusia depinde tot mai mult de Iran pentru arme și componente de înaltă precizie, iar acest parteneriat tot mai profund va încuraja Moscova să sprijine și alți aliați ai Iranului.

Aceasta strategie ar putea complica și mai mult relațiile Rusiei cu țările îngrijorate de cooperarea ruso-iraniană. Analiștii concluzionează că utilizarea Iranului și a „acoliților” săi pentru a confrunta indirect Occidentul va zădărnici încercările Rusiei de a prezenta politica sa externă în Orientul Mijlociu că fiind echilibrată.

Dar până la urmă ce vrea Rusia și care îi sunt interesele în Orientul Mijlociu?

Rusia a mers în Orientul Mijlociu pe o linie fină între subminarea puterii SUA în regiune și a evita un război mai larg în Orientul Mijlociu, susțin majoritatea analiștilor.

Tensiunile tot mai mari dintre Iran și Israel ar putea avea avantaje pentru Moscova, scriu jurnaliștii de la Foreign Policy

În primul rând, escaladarea ulterioară în Orientul Mijlociu ar distrage aproape sigur atenția și proviziile Washingtonului din Ucraina, unde Rusia se află în prezent în ofensivă. Această dinamică a fost deja evidentă imediat după 7 octombrie, când administrația Biden a trimis baterii Patriot suplimentare în Orientul Mijlociu, folosindu-se dintr-un stoc limitat de sisteme pe care Kievul le căuta cu disperare.

În aprilie, în așteptarea atacului de răzbunare al Iranului împotriva Israelului, Statele Unite au mutat mai multe mijloace militare în regiune pentru a sprijini apărarea Israelului. Apoi, în iunie, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Israel și Hezbollah, Washingtonul a trimis nave și pușcași marini americani în regiune.

O escaladare ulterioară ar necesită un angajament de resurse suplimentare ale SUA, pe care Kremlinul nu poate decât să le salute. În plus, un război din Orientul Mijlociu ar duce probabil la creșterea prețurilor petrolului, complicând eforturile administrației Biden de a diminua costurile combustibilului pentru consumatorul american mediu cu câteva luni înainte de alegerile din SUA.

Președintele rus Vladimir Putin și-ar freca cu siguranță mâinile în situația dificilă a președintelui Joe Biden.

Cu toate acestea, un război mai larg în regiune ar prezenta riscuri majore pentru Moscova. Dacă Israelul ar începe să lupte împotriva Hezbollahului sau Iranului, Kremlinul ar trebui să se confrunte cu trei rezultate periculoase: încurcarea aliatului său, Siria, o slăbire a capacității Iranului de a furniza arme Rusiei și o complicare a relațiilor sale cu statele arabe din Golf și Iranul.

Într-un război mai larg, Statele Unite ar trebui să se aștepte ca Moscova să ofere un sprijin limitat adversarilor Israelului și să dea vina pe Washington pentru escaladare, evitând în același timp implicarea militară directă. Statele Unite ar trebui, prin urmare, să folosească mijloacele diplomatice și militare de care dispun pentru a se asigura că tensiunile din regiune nu se înregistrează.