Război în Ucraina, ziua 290 | Se dau lupte constante în apropierea orașului Vuhledar, regiunea Doneţk. Zelenski: Forțele ruse au distrus orașul Bahmut. Atacuri cu rachete în mai multe zone ale Ucrainei
ACTUALIZARE 19.00 Ministerul Apărării din Ucraina a scris pe Twitter despre un atac al forțelor rusești în Herson. „Spitale, centre pentru copii – țintele preferate ale teroriștilor ruși. Astăzi, aceștia au dovedit că sunt chiar mai prejos decât teroriștii atunci când au lovit o maternitate a unui spital, de data aceasta în Herson. Din fericire, nu au existat victime”.
Hospitals, children’s centers – the favorite targets of russian terrorists. Today, they proved that they are even lower than terrorists when they hit a maternity ward of a hospital, this time in Kherson. Fortunately, there were no casualties.
— Defense of Ukraine (@DefenceU) December 10, 2022
ACTUALIZARE 17.00 Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează că vineri au intrat în România, prin punctele de frontieră din toată ţara, 74.860 de persoane, dintre care 7.506 cetăţeni ucraineni, în scădere cu 4,69% faţă de ziua precedentă.
Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea „drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice” în faţa forţelor autoritare.
ACTUALIZARE 16.00 Bătălii constante în apropierea orașului Vuhledar, regiunea Doneţk, transmite Nexta.
Vuhledar now. There are constant battles near the city. pic.twitter.com/i3dBcRIdZC
— NEXTA (@nexta_tv) December 10, 2022
Evenimentele zilei
- Forțele ruse au „distrus” orașul Bahmut din estul Ucrainei, a declarat președintele Zelenski, în timp ce armata ucraineană a raportat raiduri cu rachete în mai multe părți ale țării. Cele mai recente bătălii din războiul de nouă luni și jumătate al Rusiei în Ucraina s-au concentrat pe patru provincii pe care președintele rus Vladimir Putin a pretins în mod ilegal că le-a anexat la sfârșitul lunii septembrie, a relatat Associated Press.
- Șeful NATO și-a exprimat îngrijorarea că luptele din Ucraina ar putea scăpa de sub control și să devină un război între Rusia și NATO, potrivit unui interviu publicat vineri. „Dacă lucrurile merg prost, pot merge groaznic de prost”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în declarații pentru postul norvegian de televiziune NRK.
- Sprijinul Iranului pentru armata rusă va crește probabil în următoarele luni, iar Moscova va oferi probabil Teheranului un nivel „fără precedent” de sprijin militar în schimb, a declarat Ministerul britanic al Apărării. Cea mai recentă actualizare a serviciilor de informații a ministerului a transmis că Iranul a devenit unul dintre principalii susținători militari ai Rusiei de când această ţară a invadat Ucraina în februarie și că Moscova încearcă acum să obțină mai multe arme, inclusiv sute de rachete balistice.
- Luptele grele au continuat în estul și sudul Ucrainei, în principal în regiunile pe care Rusia le-a anexat ilegal în septembrie. Associated Press a relatat că biroul prezidențial al Ucrainei a declarat vineri că cinci civili au fost uciși și alți 13 răniți de bombardamentele rusești în ultimele 24 de ore.
- Rusia vrea să transforme Ucraina într-o „dictatură dependentă” precum Belarusul, a declarat sâmbătă soția laureatului belarus al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Byalyatski, aflat în închisoare, la primirea premiului în numele acestuia.
- Moscova a anunțat că interzice intrarea în Rusia a 200 de oficiali canadieni, ca răspuns la sancțiuni similare din partea Ottawa. Ministrul Sănătății, Jean-Yves Duclos, și șeful Băncii Imperiale Canadiene de Comerț, Victor Dodig, se numără printre cei vizați, potrivit Agenției France-Presse.
- Boris Johnson a îndemnat țările occidentale să „analizeze de urgență” ce pot face mai mult pentru a sprijini Ucraina.
- Un trio care reprezintă cele trei națiuni aflate în centrul războiului din Ucraina a primit sâmbătă Premiul Nobel pentru Pace, fără a da semne că ar renunța la lupta împotriva lui Vladimir Putin și a aliatului său de la Minsk. Ales Bialiatski, apărător al drepturilor omului încarcerat în Belarus, organizația rusă pentru drepturile omului Memorial și Centrul pentru libertăți civile (CCL) din Ucraina au primit premiile în cadrul unei ceremonii oficiale la Oslo, relatează Agenția France-Presse.
Într-un video publicat pe Telegram de administraţia regiunii numită de Moscova, Andrei Peretonkin, şef al sucursalei locale a băncii centrale ruse, a declarat: „Pentru a fi mai comod rezidenţilor şi a permite o integrare mai uşoară a regiunii în spaţiul economic rusesc, în această săptămână băncile din regiunea Herson au început operaţiunile de schimb valutar”.
ACTUALIZARE 15.00 Forțele ruse au distrus orașul Bahmut din estul Ucrainei, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce armata ucraineană a raportat atacuri cu rachete în mai multe zone ale țării, conform The Guardian.
ACTUALIZARE 14.30 Rusia vrea să transforme Ucraina într-o „dictatură dependentă” precum Belarusul, a declarat sâmbătă soția laureatului belarus al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Bialiatski, aflat în închisoare, la primirea premiului în numele acestuia, care a vorbit în numele său, transmite The Guardian.
Just in! The representative for 2022 peace laureate Ales Bialiatski, his wife Natallia Pinchuk, just arrived in Oslo to join the celebrations for the Nobel Peace Prize.
She was greeted by Berit Reiss-Andersen, Chair of the Norwegian Nobel Committee.#NobelPeacePrize pic.twitter.com/pcDlS1Y4IE
— The Nobel Prize (@NobelPrize) December 9, 2022
Primind premiul în numele soțului său la Primăria din Oslo, Natallia Pinchuk a declarat că Bialiatski a dedicat premiul „milioanelor de cetățeni belaruși care s-au ridicat și au protestat în stradă și online pentru a-și apăra drepturile civile”.
De la redeschiderea sa în luna iunie, cu doar jumătate din personal, Teatrul Național Academic de Operă și Balet din Odesa a trebuit să facă față fizic si psihic conflictului armat dintre Ucraina si Rusia. Dansatorii, muzicienii și tehnicienii care au rămas în teatru simt că pasiunea lor a devenit cea mai puternică armă a lor.
ACTUALIZARE 13.30 Forțele ucrainene au prins luna trecută un presupus agent rus la granița cu Ungaria. Dezvăluirea a fost făcută de un jurnalist de la publicația Balkan Insight.
Bărbatul arestat avea un stick cu informații despre conducerea și personalul serviciului ucrainean de informații interne. S-a dovedit ulterior că datele ar fi trebuit să ajungă la Ambasada rusă de la Budapesta.
ACTUALIZARE 13.02 Ca urmare a unui atac rusesc cu drone, din timpul nopţii, regiunea Odesa a rămas în întuneric.
ACTUALIZARE 13.00 Jean-Claude Van Damme a vizitat o clinică privată din Ujhorod, regiunea Transcarpatia. Fotografia a fost publicată de un medic al clinicii.
Jean-Claude Van Damme visited one a private clinic in #Uzhhorod, #Zakarpattia region. The photo was published by a doctor of the clinic. pic.twitter.com/AkSntQU8cS
— NEXTA (@nexta_tv) December 10, 2022
ACTUALIZARE 12.30 O mină marină a fost descoperită în apropiere de Portul Constanţa. Echipajul unui cargo turcesc a anunţat autorităţile române despre prezenţa ei. Mina plutea în derivă la aproape 2,5 mile marine de digul de nord al portului. Scafandrii militari au distrus dispozitivul.
De la începutul războiului din Ucaina, au fost confirmate și distruse, până în prezent, aproximativ 40 de mine marine, în bazinul vestic al Mării Negre.
Celebrul artist britanic specializat în graffiti, a cărui identitate nu este cunoscută, a anunţat pe Instagram acest proiect în colaborare cu Legacy of War Foundation, care va folosi sumele de 5.000 de lire sterline obţinute din fiecare vânzare pentru a cumpăra vehicule ce vor fi utilizate la evacuarea cetăţenilor din zonele ucrainene afectate de război şi pentru a furniza servicii de încălzire comunităţilor ucrainene care se confruntă cu o iarnă dificilă.
ACTUALIZARE 11.00 Sprijinul Iranului pentru armata rusă va crește probabil în lunile următoare, iar Moscova va oferi, în schimb, probabil Teheranului un nivel de sprijin militar „fără precedent” , a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Iranul a devenit unul dintre cei mai importanți susținători militari ai Rusiei de când Rusia a invadat Ucraina în februarie, iar Moscova încearcă acum să obțină mai multe arme, inclusiv sute de rachete balistice, tyranmsite instituția britanică. În schimb, Rusia oferă foarte probabil Iranului un nivel fără precedent de sprijin militar și tehnic.
Ministerul britanic a precizat că Rusia a folosit foarte probabil o mare parte din stocul său de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune SS-26 Iskander, care ar putea transporta un focos de 500 kg până la 500 km. Dacă Rusia reușește să pună în funcțiune un număr mare de rachete balistice iraniene, probabil că le va folosi pentru a-și continua și extinde campania de atacuri împotriva infrastructurii naționale critice a Ucrainei.
ACTUALIZARE 10.30 Moscova a anunțat că interzice unui număr de 200 de oficiali canadieni să intre în Rusia ca răspuns la sancțiuni similare puse în aplicare la Ottawa. Ministrul Sănătăţii, Jean-Yves Duclos, şi şeful Băncii Imperiale de Comerţ din Canada, Victor Dodig, s-au numărat printre cei vizaţi, a informat Agence France-Presse. Ministerul rus de Externe a spus că această acțiune este un răspuns la „sancțiunile adoptate împotriva oficialilor ruși”.
Ministerul rus de externe a spus că această mișcare a venit ca răspuns la „sancțiunile personale împotriva oficialilor ruși”. Serghei Lavrov a calificat politica primului ministru canadian, Justin Trudeau drept „rusofobă”.
De când Putin a invadat Ucraina în februarie, Canada a sancționat peste 1.400 de persoane și entități din Rusia, Ucraina și Belarus.
ACTUALIZARE 09.00 Luptele grele au continuat în estul și sudul Ucrainei, în principal în regiunile pe care Rusia le-a anexat ilegal în septembrie.
Biroul prezidențial al Ucrainei a declarat vineri că cinci civili au fost uciși și alți 13 răniți de bombardamentele rusești în ultimele 24 de ore, transmite Associated Press. Guvernatorul regional al Donețkului, Pavlo Kirilenko, a declarat că forțele ruse presează o ofensivă asupra orașului Bahmut cu atacuri zilnice, în ciuda faptului că au suferit pierderi grele.
Guvernatorul regional, Serhi Haidai, a declarat că armata ucraineană își împinge contraofensiva către Kreminna și Svatove, aflate în apropiere de Lugansk.
În sud, guvernatorul regional al Hersonului, Yaroslav Yanyshevych, a declarat că opt civili au fost răniți de bombardamentele rusești în ultimele 24 de ore. În orașul Herson, pe care Ucraina l-a recucerit luna trecută, un spital pentru copii și o morgă au fost avariate.
În regiunea vecină Zaporojie, forțele ruse au bombardat Nikopol și Chervonohrihorivka, care se află peste râul Nipru, pe malul opus față de zona unde se află de la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia.
Guvernatorul regiunii Zaporojie, Valentin Reznichenko, a declarat că bombardamentele rusești au deteriorat clădirile rezidențiale și liniile electrice.
În regiunea Harkov, în nord-est, guvernatorul Oleh Siniehubov a declarat că trei civili au fost răniți de bombardamentele rusești, iar unul a murit mai târziu.
ACTUALIZARE 08.45 Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, și-a exprimat îngrijorarea că luptele din Ucraina ar putea scăpa de sub control și ar putea deveni un război între Rusia și NATO, într-un interviu publicat vineri.
„Dacă lucrurile merg prost, ar putea evolua îngrozitor de prost”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în declarații adresate postului norvegian NRK. ”Este un război teribil în Ucraina. Este, de asemenea, un război care poate deveni un război major între NATO și Rusia. Lucrăm la asta în fiecare zi pentru a evita asta.”
Stoltenberg a precizat în interviu că „nu există nicio îndoială că un război de amploare este o posibilitate”, transmite AFP. Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a adăugat că este important să se evite un conflict „care implică mai multe țări din Europa și care devine un război de amploare în Europa”.
Moscova i-a acuzat în repetate rânduri pe aliații NATO că au devenit efectiv o parte a conflictului, oferind Ucrainei arme, antrenându-i trupele și furnizând-i informații militare pentru a ataca forțele ruse.
• În timpul vizitei în Kârgâzstan, lui Vladimir Putin i s-a cerut să-şi clarifice declaraţia de la începutul acestei săptămâni cu privire la utilizarea armelor nucleare. În urmă cu câteva zile șeful statului rus avertiza că riscul unui război nuclear este în creştere, dar că Rusia nu va ataca prima.
Preşedintele rus a declarat că Moscova ia în considerare adoptarea a ceea ce el a numit ca fiind conceptul loviturii preventive al Washingtonului. „În primul rând, Statele Unite au dezvoltat conceptul de lovitură preventivă. În al doilea rând, ei dezvoltă un sistem de atac care vizează dezarmarea” inamicului, a declarat presei preşedintele Putin. Poate că Moscova ar trebui să se gândească la adoptarea „ideilor dezvoltate de americani pentru a-şi asigura propria securitate”.”Doar ne gândim la asta„, a precizat liderul rus.
Preşedintele Putin a afirmat, de asemenea, că rachetele de croazieră şi sistemele hipersonice ale ţării sale sunt „mai moderne şi chiar mai eficiente” decât cele ale Statelor Unite.
„Rusia nu le-ar folosi prima în nicio circumstanţă„, a mai spus Putin, referindu-se la armele atomice.”Dar dacă nu le foloseşte prima în nicio circumstanţă, nu va fi nici a doua care le va folosi, pentru că şansele de a le folosi în cazul unui atac nuclear împotriva teritoriului nostru sunt foarte reduse”.
Departamentul de Stat al SUA a condamnat aceste declaraţii, spunând că „orice discuţie, oricât de vagă, despre armele nucleare este absolut iresponsabilă”.
Președintele rus a susținut, în timpul conferinței de presă din Kârgâzstan, că „operațiunea militară specială” continuă conform planului, potrivit publicației The Guardian.
Vladimir Putin a vorbit vineri despre un posibil acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „Procesul de reglementare a unui acord în ansamblu, da, probabil va fi dificil și va dura ceva timp. Dar, într-un fel sau altul, toți participanții la acest proces vor trebui să fie de acord cu realitățile care se conturează pe teren”, a spus președintele Rusiei în timpul declarațiilor la o conferință de presă la Bișkek, Kârgâzstan.
În ciuda evidenței, Putin a susținut că operațiunea sa militară merge conform planului. „Totul este în stare de stabilitate. Nu există întrebări sau probleme acolo”, a spus el, adăugând că informațiile sunt oferite publicului în mod transparent.
Bând ceea ce părea a fi vin spumant, Putin a promis că va continua să atace rețeaua energetică a Ucrainei, în ciuda protestelor față de atacurile sistematice care au aruncat milioane de oameni în frig și întuneric pe măsură ce se apropie iarna.
Președintele Putin s-a adresat unui grup de soldați după o ceremonie de decernare a premiilor pentru „Eroii Rusiei”, care a avut loc joi, la Kremlin. Recunoscând atacurile țintite ale Rusiei, liderul de la Kremlin a acuzat Ucraina că a inițiat o tendință de atacare a infrastructurii civile, indicând o explozie pe un pod cheie între Rusia continentală și peninsula Crimeea anexată.
„Da, facem asta”, a spus Putin, referitor la loviturile de pe rețeaua din Ucraina. „Dar cine a început? Există mult zgomot despre atacurile noastre asupra infrastructurii energetice a unei țări vecine. Acest lucru nu va interfera cu misiunile noastre de luptă.”
Videoclipul, realizat de postul TV de stat rus Zvezda, îl arată pe Putin ținând un pahar în timp ce vorbește despre soarta a zeci de milioane de ucraineni.
Ucraina a respins anterior afirmațiile Moscovei conform cărora loviturile asupra instalațiilor sale energetice au fost o răzbunare pentru atacul podului Kerci.
Agenția de informații militare a Ucrainei a susținut că unitățile militare ruse au primit instrucțiuni de la Kremlin să pregătească lovituri masive cu rachete cu o săptămână înainte de atacul asupra Podului Crimeea.
Diplomați ruși și americani, întâlnire ”tehnică” la Istanbul