Radu Leca despre dorul de casă, între nostalgie și depresie. „E ca și cum ai pierde o parte din tine”

Psihologul Radu Leca a explicat pentru TVR INFO că fenomenul migrației românilor în statele europene și nu numai, deși a adus beneficii economice, a generat și provocări importante. Printre acestea, se numără dorul de acasă, un sentiment profund și adesea copleșitor, prezent în viața milioanelor de români din diaspora.

„Am creat un întreg capitol despre dorul de țară în cartea pe care o scriu în prezent despre psihologia copiilor români născuți în diaspora”, a precizat psihologul.

Realitatea dorului de acasă

Potrivit lui Leca, dorul nu este doar nostalgie, ci o experiență emoțională intensă: „Dorul de acasă este o reamintire constantă a deconectării de rădăcini și de identitatea culturală”. Limbajul străin, diferențele culturale și lipsa unui cerc social solid amplifică aceste trăiri.

Impactul psihologic

Efectele dorului de casă pot fi serioase. „Acest sentiment determină apariția și amplificarea simptomelor de depresie și anxietate, mai ales atunci când românii se simt izolați sau neînțeleși în comunitățile gazdă”, explică psihologul. Perioada sărbătorilor este una dintre cele mai dificile, atunci când absența familiei devine greu de suportat.

Exemple personale

Ana, o tânără plecată la studii în străinătate, descrie trăirile ei: „Am simțit un gol enorm în suflet. Chiar și cu prieteni în jurul meu, simțeam că lipsește ceva, și acel ceva era acasă.”
Mihai, un muncitor emigrat, recunoaște la rândul său: „Dorul de casă se accentuează atunci când mă gândesc la părinții mei îmbătrânind singuri.”

Strategii de gestionare a dorului

Psihologul Radu Leca propune cinci soluții pentru a face față dorului de casă:

1. Menținerea legăturilor cu familia și prietenii – apelurile video și rețelele sociale reduc izolarea.
2. Crearea unei comunități locale – conectarea cu alți români și participarea la evenimente culturale românești.
3. Integrarea în comunitățile gazdă – combinarea identității românești cu elemente din noul mediu.
4. Sprijin profesional – consilierea psihologică poate oferi tehnici de adaptare.
5. Acceptarea dorului ca parte a identității – „Dorul de casă nu este doar despre absența fizică dintr-un spațiu familiar, ci despre pierderea unei părți din sine”, subliniază Leca.

Concluzie

Dorul de casă rămâne o constantă pentru românii din diaspora. Deși dureros, acest sentiment poate fi transformat într-o forță motivațională, care îi ajută să-și păstreze conexiunea cu rădăcinile și să-și construiască o viață echilibrată în țările adoptive.

„Înțelegerea dorului de acasă și găsirea echilibrului între trecut și prezent este cheia unei adaptări reușite și a unei stări de bine autentice”, conchide psihologul Radu Leca.