Program de guvernare/Afaceri externe: România trebuie să îşi consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre

România trebuie să îşi consolideze rolul de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre, prevede programul de guvernare la capitolul Afaceri externe.

Apartenenţa la NATO, statutul de membru UE şi Parteneriatul Strategic cu SUA „rămân baza politicii externe şi de securitate” a României, reiese din document.

Una dintre priorităţile strategice ale ţării noastre va fi susţinerea extinderii UE dincolo de graniţele României, pentru a creşte securitatea, accesul la pieţe noi, precum şi spaţiul de valori democratice. Un alt obiectiv este „reforma carierei diplomatice şi reorganizarea” Ministerului Afacerilor Externe pe criterii de „profesionalism, relevanţă şi eficienţă”, scrie Agerpres.

Programul de guvernare mai prevede finalizarea procesului de aderare la OCDE în 2026, dar şi avansarea şi consolidarea parcursului european al Republicii Moldova.

România va susţine consolidarea securităţii interne a Uniunii şi a unui Spaţiu Schengen „mai puternic şi mai rezilient”. Un alt obiectiv este evaluarea capacităţii şi promovarea alăturării României la Triunghiul Weimar (Franţa, Germania, Polonia), „care să fie transformat în patrulater”, pentru cooperarea dincolo de cadrul UE.

Programul de guvernare mai prevede asumarea unui rol „proeminent” în vecinătatea estică a UE prin promovarea valorilor europene, a statului de drept şi „combaterea interferenţelor” ruseşti.

Guvernul vizează consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite; o prezenţă militară americană „consistentă” pe teritoriul naţional, „cu condiţii de acces şi mobilitate” la standarde NATO; dezvoltarea proiectelor în sectorul nuclear, energie regenerabilă, explorare submarină, stocare şi distribuţie; integrarea României în ecosistemele tehnologice americane (în domenii precum producţia de semiconductori, computerizare avansată, automatizare, securitatea sistemelor, inteligenţa artificială etc.).

Un alt scop al MAE va fi soluţionarea prin comunicare, cooperare şi acţiuni comune împotriva criminalităţii organizate transfrontaliere a revenirii în programul Visa Waiver.

România vrea să participe activ la procesele decizionale în cadrul NATO şi să contribuie la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, pe flancul estic aliat.

„Eforturile multidimensionale ale României pentru susţinerea Ucrainei sunt investiţii directe în propria noastră politică de apărare şi securitate. Apărarea democraţiei şi integrării Ucrainei în instituţiile occidentale este garanţia creşterii securităţii României”, arată sursa citată.

Ţara noastră va sprijini de asemenea Ucraina în procesul de integrare europeană şi euroatlantică. Programul prevede stabilirea unui însărcinat cu „Reconstrucţia Ucrainei” la nivel guvernamental şi un grup de lucru interministerial deschis şi societăţii civile.

O altă ţintă este amplasarea viitorului Centru pentru Securitate Maritimă în România.

MAE îşi va propune totodată întărirea formatelor trilaterale, cu precădere trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina şi trilaterala România-Polonia-Turcia. Ţara noastră va susţine de asemenea dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici precum: Franţa, Germania, Italia, Polonia, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii, Coreea de Sud şi Japonia.

Va fi evaluată oportunitatea dezvoltării unor noi relaţii de parteneriat strategic şi relaţii bilaterale cu India, state din zona Golfului, Africa şi America de Sud.

Politica externă va susţine o diplomaţie economică integrată, cu accent pe însoţirea companiilor româneşti în câştigarea accesului la pieţe şi resurse. Sunt vizate de asemenea un „dialog permanent” şi implicarea în comunităţile din diaspora, servicii „rapide şi eficiente”, precum şi susţinerea drepturilor românilor de pretutindeni.

Pentru a creşte calitatea în ce priveşte politica externă este necesară şi „o creştere graduală” a bugetului MAE, dar şi a „eficienţei” utilizării acestuia, menţionează sursa citată.

Sunt prevăzute cursuri de formare continuă şi periodică pentru personalul MAE, în fiecare etapă din carieră, dar şi înainte de fiecare misiune externă.

Se face referire, de asemenea, la testarea funcţionarilor şi un management bazat pe obiective de performanţă; „reducerea unor excese” la nivelul unor sporuri şi stimulente, dar şi „repararea unor vulnerabilităţi” create de slaba recompensare la anumite niveluri.

Un alt obiectiv este detaşarea de personal conform planului instituţional, fără posibilitatea personalului vizat de a bloca detaşarea vizată, cu stabilirea unui număr maxim de ani la post şi perioade clare de întoarcere în Centrală.

„MAE va integra ICR şi ARICE (Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, n.r.) pentru coerenţa politicilor de imagine şi promovare în domeniul relaţiilor externe, economice şi culturale şi va propune în primele 100 de zile cea mai bună variantă instituţională pentru Departamentul Românilor de Pretutindeni şi Direcţia pentru Republica Moldova. MAE coordonează la nivel strategic diplomaţia publică şi culturală românească”, se menţionează în document.

Un alt obiectiv este deschiderea politicii externe a României spre America de Sud şi Africa, precum şi alinierea diplomaţiei economice cu UE Global Gateway în vederea diversificării ofertei în domenii de interes pentru România.

Guvernul îşi propune, de asemenea, dezvoltarea capacităţilor diplomatice în securitate cibernetică, combaterea dezinformării şi parteneriate pentru protecţia infrastructurii digitale.

În ce priveşte diaspora, sunt vizate: sprijinirea reîntoarcerii românilor din străinătate, sprijin pentru copiii întorşi în ţară şi promovarea educaţiei în limba română.

MAE va susţine eficientizarea procesului de acordare a pensiilor comunitare şi internaţionale; introducerea taxelor consulare pentru servicii notariale precum şi a unor taxe de urgenţă; eficientizarea procedurilor şi servicii consulare digitale.

„Ministerul Afacerilor Externe va sprijini o viitoare formulă interguvernamentală, alături de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, pentru intervenţiile în situaţiile concrete semnalate privind drepturile familiilor de români din străinătate şi ale copiilor acestora”, se mai arată în document.