Extrema dreaptă câștigă primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franța. Blocul lui Macron, doar pe locul 3. Prezență record la vot

Alegeri legislative în Franța/Foto: Profimedia Images
30 iunie 2024, 18:57 (actualizat 1 iulie 2024, 09:47)

Francezii au fost chemaţi duminică la urne pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate, un scrutin care ar putea duce la formarea primului guvern de extrema-dreaptă al ţării de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Prezența la vot a fost una record, iar primele exit poll-uri confirmă sondajele de opinie, potrivit cărora extrema dreaptă iese pe primul loc, iar partidul președintelui Emmanuel Macron este pe locul trei.

Partidul de extremă dreapta Reuniunea Națională a câștigat primul tur al alegerilor anticipate parlamentare din Franța cu 34% din voturi, urmat de alianța stângii, Noul Front Popular, cu 28,5% și de blocul prezidențial Ensemble cu 20-23%, potrivit institutelor de sondare a opiniei publice citate de Reuters.

Extrema dreaptă are nevoie de 289 de locuri în camera inferioară a parlamentului pentru a obține majoritatea necesară formării guvernului, iar acest lucru va fi clar după al doilea tur al alegerilor, care va avea loc duminica viitoare, pe 7 iulie.

Preşedintele Emmanuel Macron a convocat aceste alegeri anticipate, anunţând dizolvarea Adunării pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte în alegerile pentru Parlamentul European.

ACTUALIZARE Adresându-se susținătorilor imediat după publicarea primelor estimări, Marine Le Pen, membră a extremei drepte, a declarat că democrația a vorbit și că cetățenii au arătat că doresc să întoarcă pagina, transmite The Guardian.

Le Pen a subliniat, însă, importanța celui de-al doilea tur de săptămâna viitoare. Este nevoie de o majoritate absolută pentru ca Jordan Bardella să poată deveni prim-ministru, a spus ea.

Primele rezultate exit poll

ACTUALIZARE Extrema-dreaptă franceză câștigă primul tur al alegerilor legislative anticipate, potrivit primelor estimări. Alianța stângii e pe locul doi, urmată de blocul președintelui Macron.

Potrivit primelor exit-poll-uri realizate de France 2 și citate de BBC, s-au obținut următoarele rezultate:

Reuniunea Națională (extrema dreaptă): 34% din voturi
Noul Front Popular: 28,1%
Alianța centristă Ensemble a președintelui francez Macron: 20,3%
Republicanii: 10,2%

Prezență record la vot, cea mai mare după alegerile din 1981

ACTUALIZARE Primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa ar urma să fie marcat de un record e participare la vot, estimată duminică între 67,5% şi 69,7% de către diferite institute de sondare a opiniei publice, faţă de 47,5% în primul tur al alegerilor din 2022, relatează AFP.

Participarea, deja în creştere cu 20 de puncte procentuale la ora 17:00 (15:00 GMT), potrivit Ministerului de Interne, ar fi astfel cea mai mare de la primul tur al alegerilor legislative din 1981 (70,86%).

Cea mai scăzută prognoză (67,5%) este dată de institutul Ipsos şi partenerul său Talan pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI şi Adunarea Naţională LCP.

Cea mai mare rată de participare (69,7%) este avansată de Harris Interractive şi Toluna pentru M6, RTL şi Challenges.

Prin urmare, francezii au participat masiv duminică la primul tur al alegerilor legislative istorice, care ar putea deschide calea accederii la putere a extremei drepte.

Francezii pot vota până la ora 18:00 (16:00 GMT) sau, în oraşele mari, până la 20:00 (18:00 GMT), momentul în care vor apărea primele rezultate ale acestui scrutin care ar putea bulversa peisajul politic francez.

ACTUALIZARE Rata de participare la primul tur al alegerilor legislative din Franţa de duminică este estimată în jur de 67,5%, un record, potrivit institutului de sondare a opiniei publice Ipsos, relatează AFP.

La ora 17:00 (15:00 GMT), rata de participare era deja 59,39%, cu 20 de puncte procentuale mai mult decât în primul tur al anului 2022 la aceeaşi oră, a indicat Ministerul de Interne francez. Aceasta este, de asemenea, cea mai mare rată de participare de la primul tur al alegerilor legislative din 1978, cu excepţia alegerilor din 1986, care au avut loc proporţional într-un singur tur.

Scrutin istoric

Scrutinul din Franța este considerat unul istoric, nu doar pentru Franța, ci pentru Europa.

Ar putea aduce primul guvern francez controlat de extrema dreaptă după cel de-al Doilea Război Mondial. Schimbarea ar fi una esențială atât în politica Franței cât și în cea a UE.

Alegerile anticipate ale lui Emmanuel Macron ar putea fi cele mai distructive de după război – nu numai pentru Franța, ci și pentru UE, NATO și Occident, scrie Politico, într-un editorial intitulat „Alegerile din Franța riscă să torpileze ordinea mondială.”

Poziția de lider a Franței în UE, locul său în Consiliul de Securitate al ONU și anvergura sa militară ca putere globală fac ca aceste alegeri parlamentare să fie aproape la fel de importante precum scrutinul Biden vs. Trump din noiembrie, notează publicația.

Acest lucru se datorează partidului care se profilează a câștiga alegerile: Reuniunea Națională, de extremă dreapta, un partid care descinde din regimul colaboraționist din 1940-1944 al mareșalului Philippe Pétain și care are legături ideologice și financiare cu Vladimir Putin.

Particularități ale votului din Franța

O particularitate a votului din Franța: toți cei care au împlinit 18 ani trebuie să fie înscriși pe listele electorale pentru a putea vota. O altă particularitate, care nu există, de exemplu, în România: se poate vota și pe bază de procură.

Peste 2,6 milioane de procuri au fost făcute la acest prim tur al alegerilor legislative anticipate, ceea ce ilustrează și miza acestor alegeri – faptul că Emmanuel Macron a convocat aceste alegeri dizolvând Adunarea Națională și gândindu-se că poate schimba modul în care vor fi distribuite cele 577 de locuri din viitoarea Adunare Națională.

Sondajele de până acum spun că extrema dreaptă va câștiga, pe locul al doilea este acel pol al Frontului Popular nou creat cu stânga radicală, stânga populistă, socialiștii, ecologiștii și comuniștii, și abia pe poziția a treia tabăra prezidențială, care în fosta Adunare Națională era relativă, ceea ce nu permitea partidului lui Emmanuel Macron să promoveze toate legile.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite