Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, promite o soluție pentru compania petrolieră NIS, afectată de sancțiunile americane

Președintele sârb Aleksandar Vucic a promis duminică găsirea în cel mult o săptămână a unei soluții pentru a ‘evita cu orice preț’ o ‘confiscare’ a acțiunilor deținute de companii ruse în societatea petrolieră sârbă NIS, vizată de sancțiunile Washingtonului, care cere plecarea acționarilor ruși, relatează AFP.

După mai multe amânări care s-au succedat din luna ianuarie, Departamentul Trezoreriei SUA a început aplicarea sancțiunilor împotriva NIS pe 9 octombrie. NIS este o companie esențială pentru Serbia, dar majoritatea acțiunilor acesteia sunt deținute de companii rusești, în special Gazprom Neft.

Autoritățile americane au transmis vineri Belgradului că retragerea completă a acționarilor ruși din NIS este o condiție pentru ridicarea sancțiunilor.

‘Vreau să evităm cu orice preț confiscarea, naționalizarea sau sechestrarea activelor (…) Nu vrem să luăm nimic de la nimeni‘, a afirmat președintele Aleksandar Vucic în timpul unei ședințe de guvern convocată de urgență după ultimul anunț al SUA.

‘Vreau să epuizăm toate posibilitățile înainte de a ne angaja într-un proces de preluare sau altceva‘, a insistat președintele sârb. ‘Dar această decizie trebuie luată în următoarele șapte zile. Trebuie să avem o soluție până duminica viitoare, pentru că nu mai avem nimic de așteptat‘, a concluzionat el.

Serbia a vândut în 2009 o participație majoritară (51%) din acțiunile companiei NIS către Gazprom Neft, filiala petrolieră a gigantului energetic rus Gazprom, în schimbul sumei de 400 de milioane de euro.

În prezent, Gazprom Neft deține aproape 45% din NIS, una dintre companiile sale asociate, Intelligence, încă 11,30%, iar statul sârb deține aproape 30% din acțiunile companiei. Restul acțiunilor aparțin unor acționari minoritari.

NIS operează singura rafinărie din Serbia

Compania NIS operează singura rafinărie din Serbia, situată lângă Belgrad și care asigură circa 80% din necesarul de produse petroliere al țării.

Președintele Vucic a vorbit anterior de negocieri în desfășurare între ‘partenerii ruși’ și ‘partenerii lor asiatici și europeni’ cu privire la o posibilă vânzare a acțiunilor NIS, fără a dezvălui numele companiilor.

În cazul eșecului negocierilor, el a propus guvernului sârb să ofere acționarilor ruși ‘un preț mai bun’. ‘Oricare ar fi costul, vom găsi banii‘, a insistat Vucic.

Odată cu impunerea sancțiunilor americane, compania NIS nu s-a mai putut aproviziona, iar rezervele sale de petrol îi mai permit să funcționeze doar până pe 25 noiembrie.

Serbia, între UE și Rusia

Este situație foarte complicată pentru Serbia, candidată la aderarea la UE și, în același timp, o țară ce are relații tradiționale puternice cu Rusia și a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei după invazia în Ucraina.

Confruntat cu proteste de stradă ale opoziției pro-occidentale, președintele Aleksandar Vucic face în politica externă echilibristică între Rusia și Occident.

Președintele sârb a recunoscut, în iunie anul trecut, că arme și muniții livrate de Serbia au ajuns în dotarea armatei ucrainene, el susținând că aceste echipamente ar fi fost exportate de Serbia altor țări care apoi le-au reexportat Ucrainei. Mai mult, el a declarat luna aceasta că Serbia este dispusă să vândă muniții țărilor UE, care mai departe pot face cu ele orice doresc.

Potrivit Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, Serbia a furnizat Kievului sute de mii de proiectile de când a început războiul în Ucraina, respectiv obuze de artilerie și proiectile pentru lansatoarele multiple de rachete, în pofida relațiilor apropiate dintre Moscova și Belgrad, operațiuni care s-au derulat prin intermediul unor state membre ale NATO și chiar prin intermediul unor țări africane. Preluare Agerpres