Politico: Cu revenirea lui Trump profilându-se la orizont, Europa este speriată de ideea că va trebui să-l înfrunte singură pe Vladimir Putin

Cea mai mare provocare de securitate a Europei de la Războiul Rece încoace – perspectiva înfricoșătoare de a trebui să finanțeze și să înarmeze Ucraina fără sprijinul SUA – va scoate la iveală falii politice în cadrul unei ceremonii de comemorare săptămâna viitoare, care ar trebui să simbolizeze solidaritatea UE, scrie Politico.

Președintele francez Emmanuel Macron se va număra printre liderii europeni care vor sosi la Berlin pentru a-i aduce un omagiu lui Wolfgang Schäuble, un om de stat respectat pe scară largă în țara sa pentru rolul-cheie pe care l-a jucat în reunificarea țării după căderea Zidului Berlinului și în transformarea Germaniei în puterea din centrul proiectului european.

Cu toate acestea, este posibil ca săptămâna viitoare cancelarul german Olaf Scholz să aibă mesaje mult mai clare pentru Macron decât obișnuitele elogii la adresa cooperării franco-germane, rostite de obicei la întâlnirile de dragoste ale UE. Berlinul este din ce în ce mai frustrat de faptul că Franța vorbește frumos despre Europa de una singură, dar nu reușește să se descurce deloc când vine vorba de furnizarea de asistență militară unei țări candidate la UE care se luptă pentru viața sa.

Ajutorul pentru Ucraina va fi un subiect de discuție la întâlnirea de luni dintre cei doi lideri, a declarat un oficial apropiat cancelarului german, iar această întâlnire are loc chiar în momentul în care Scholz își exprimă public nemulțumirile față de nivelul slab al ajutorului militar pe care îl oferă alte țări UE.

Victoria zdrobitoare a lui Donald Trump în adunarea electorală din Iowa de la începutul acestei săptămâni nu a făcut decât să ridice miza, făcând mai mult decât credibil faptul că Europa va fi lăsată să-și croiască propria cale împotriva Rusiei dacă acesta va prelua în cele din urmă președinția.

Confruntat cu acest pericol, în spatele zâmbetelor și strângerilor de mână așteptate la ceremonia din Bundestag, Scholz va face presiuni asupra liderilor UE pentru a contribui mai mult la înfrângerea președintelui rus Vladimir Putin. Începând să strângă șuruburile diplomatice, Scholz face presiuni pentru ca alte țări UE să detalieze armele pe care le trimit pe front, în ceea ce pare a fi o încercare de a-i numi și de a-i face de rușine pe colegii săi înainte de un summit al Consiliului European din 1 februarie, la care va ridica subiectul angajamentelor militare sumbre ale Europei.

Nu-i de mirare că Berlinul este supărat. Germania este pe locul al doilea după SUA în ceea ce privește acordarea de ajutor militar Ucrainei. Până în luna octombrie a anului trecut, oferise o asistență în valoare de 17,1 miliarde de euro, potrivit unei numărători efectuate de Institutul Kiel pentru Economie Mondială. În comparație, Franța a contribuit doar cu 0,5 miliarde de euro, Italia cu 0,7 miliarde de euro și Spania cu 0,3 miliarde de euro.

Numai vorbe

Ca întotdeauna, Macron a răspuns rapid la rezultatul din Iowa cu retorica sa tradițională despre „autonomia strategică” a Europei.

„Asta arată că Europa trebuie să fie lucidă în privința SUA”, a declarat el reporterilor a doua zi după vot. „De aceea avem nevoie de o Europă mai puternică, care să se poată proteja singură și care să nu depindă de alții.”

Probabil conștient de frustrarea tot mai mare legată de faptul că Parisul nu-și susține vorbele prin fapte, Macron a anunțat livrarea a 40 de rachete cu rază lungă de acțiune SCALP-EG și a „câteva sute” de bombe către Ucraina în următoarele săptămâni.

În primele zile ale invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina, ajutorul militar american combinat cu hotărârea ucraineană a fost cel care a respins atacul rusesc.

Germania, pe de altă parte, a fost văzută ca fiind reticentă, incapabilă sau nedorind să ofere Ucrainei armele de care avea nevoie pentru a se apăra. A fost nevoie de o presiune internațională copleșitoare, de exemplu, pentru ca Scholz să autorizeze livrarea tancurilor Leopard 2 de fabricație germană către Ucraina. De nenumărate ori, oficialii germani au declarat că nu vor să trimită armament greu până când americanii nu o vor face. Acest lux de a aștepta un semn din partea Washingtonului va dispărea probabil dacă Trump va câștiga.

În timp ce numărul livrărilor de arme arată că dinamica se schimbă acum, Germania nu a reușit să se debaraseze de reputația sa de putere ezitantă, iar oficialii germani de rang înalt recunosc că acest detaliu este o sursă de supărare în discuțiile private.

Un oficial apropiat de Scholz, care a vorbit doar sub rezerva anonimatului, a declarat că există înțelegere la Berlin față de alte națiuni europene care se confruntă cu constrângeri – Franța se confruntă cu constrângeri financiare, iar Spania cu diviziuni în cadrul coaliției sale. Cu toate acestea, Germania va continua să facă presiuni pentru ca Ucraina să primească mai mult ajutor, a spus oficialul.

Este necesară o linie de plutire

La sediul UE din Bruxelles, există, de asemenea, un sentiment accentuat că miza este în creștere și că Europa nu mai poate trage de timp. În decembrie, premierului ungar Viktor Orban, un aliat al lui Putin, i s-a permis să împiedice UE să trimită un colac de salvare de 50 de miliarde de euro, atât de necesar pentru economia de război distrusă a Ucrainei.

Marți, la o zi după adunarea republicană din Iowa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va găsi o modalitate de a aproba fondurile în timpul summitului din 1 februarie, indiferent de situație. Deși a declarat că preferă o decizie unanimă a tuturor celor 27 de țări membre ale UE, ea a insistat că este pregătită să elimine pur și simplu Ungaria dacă acest lucru este necesar. „Suntem pregătiți pentru un acord format din 26”, a declarat ea pentru Euronews într-un interviu acordat la Davos.

Dar întrebarea-cheie pe care și-o pun oficialii europeni este dacă Europa este capabilă să înlocuiască puterea dură americană, în special având în vedere performanța sa slabă în ceea ce privește accelerarea producției industriale pentru a încerca să suplinească nevoile Ucrainei. Marea Britanie și Franța spun că vor încheia acorduri de securitate cu Ucraina, dar este neclar ce însemnătate va avea asta fără sprijinul SUA.

François Heisbourg, consilier senior pentru Europa la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a declarat pentru Politico că ieșirea din scenă a SUA reprezintă un potențial punct de inflexiune istoric.

„Suntem la fel de nepregătiți pentru această schimbare precum am fost pentru sfârșitul Războiului Rece în 1989”, a spus el. „Dar aia a fost o veste bună. Asta este o veste proastă”.

Clasarea Germaniei pe locul al doilea în topul celor mai mari donatori militari, după SUA, este oarecum înșelătoare, atrage atenția Heisbourg. Germania, a spus el, și-a păstrat o mare parte din stocul său din timpul Războiului Rece și i-a furnizat Ucrainei multe arme vechi.

„Unde există o diferență reală este că francezii și britanicii furnizează arme care sunt importante și utile din punct de vedere strategic, în timp ce germanii nu fac asta”, a spus el. „Germanii doar fentează”.

Într-adevăr, Germania a continuat să refuze în continuare să furnizeze Ucrainei rachete de precizie cu rază lungă de acțiune Taurus, de teamă că acestea ar putea fi folosite pentru a lovi teritoriul rusesc.

Miercuri, membri ai opoziției conservatoare din Germania – care au făcut presiuni pentru ca coaliția tripartită de guvernare a lui Scholz să ofere mai multă asistență militară Ucrainei – au depus o moțiune în parlament prin care au cerut guvernului să livreze rachetele Taurus. Majoritatea parlamentarilor au respins moțiunea.

Norbert Röttgen, un deputat conservator german care a pledat cu tărie pentru mai multă asistență oferită Ucrainei, a susținut livrarea rachetelor Taurus.

„Suntem pregătiți să ne apărăm pe noi înșine și securitatea noastră sau suntem mai degrabă înclinați să ne predăm?”, a declarat Röttgen pentru Politico. „Nu există nicio modalitate de-a ne eschiva”.

Dacă Europa va „evita această provocare”, a adăugat el, războiul lui Putin „se va apropia tot mai mult de noi”.