Parlamentul European a adoptat reforma amplă a politicii privind migraţia. Controalele la frontierele UE se înăspresc

Europarlamentarii au adoptat miercuri reforma amplă a politicii europene privind migraţia, rezultatul unui compromis dificil într-o problemă care alimentează de mai mulţi ani tensiunile şi diviziunile între cele 27 de state membre, relatează AFP.

Parlamentul European a votat în favoarea a zece texte care formează „Pactul privind migraţia şi azilul” în cadrul unei sesiuni plenare la Bruxelles, care a fost întreruptă pentru scurt timp de protestele unor activişti care se opun reformei.

Comisia Europeană spune că sunt prevăzute controale mult mai stricte la frontiere și un mecanism de solidaritate pentru țările limitrofe, primele care se confruntă cu posibile valuri migratorii.

Însă, organizații pentru drepturile omului afirmă că, dimpotrivă, s-ar încălca drepturile migranților, care ar fi „pedepsiți” pentru că vor să scape de război și sărăcie și caută o viață mai bună.

Odată adoptată această legislație va fi mult mai greu să intri in Europa. Vor fi instituite niște hub-uri în afara UE, cum este cazul în Albania, unde vor fi ținuți azilanții și vor aștepta în astfel de tabere rezultatul cererilor pe care le vor face la autoritățile UE pentru a rămâne aici o perioadă mai îndelungată.

UE se confruntă cu o creștere a numărului de cereri de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în 2023, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenției Europene pentru Azil. Intrările „neregulamentare” în UE sunt, de asemenea, în creștere, ajungând la 380.000 în 2023, potrivit Frontex.

Pactul este este susținut în linii mari de cele trei mari familii politice europene – PPE (dreapta), Socialiștii și Democrații (S&D) și Renew Europe (centriști și liberali), însă o mare parte a extremei drepte, a Verzilor, a stângii radicale și a unor socialiști îl combat.

Reforma se va aplica începând din 2026.

„Am scris o pagină de istorie”, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. „Lucrăm la asta de mai bine de zece ani. Dar ne-am ţinut de cuvânt. Un echilibru între solidaritate şi responsabilitate. Aceasta este calea europeană”, a scris ea pe reţeaua X.

Un „pas istoric necesar”

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că este un „pas istoric necesar” care „limitează migraţia ilegală şi, în cele din urmă, relaxează ţările care sunt afectate în mod deosebit”.

„Vă mulţumesc că aţi avut curajul să faceţi compromisuri”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, salutând acest lucru ca pe o „mare realizare”.

„Este timpul să reparăm politica noastră defectuoasă privind migraţia”, a îndemnat ea înainte de vot. Ylva Johansson a prezentat propunerea pentru un pact privind migraţia în septembrie 2020, după eşecul unei încercări anterioare de reformă în urma crizei refugiaţilor din 2015-2016.

Cele trei familii politice europene principale – PPE (dreapta), socialiştii şi democraţii (S&D) şi Renew Europe – au sprijinit în general pactul, căruia i s-au opus o mare parte din extrema dreaptă, dar şi Verzii, stânga radicală şi unii socialişti.

Eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportoare pentru unul dintre regulamentele cheie privind procedurile de azil, a declarat că este „mândră” de vot, „care permite Europei să iasă din starea de fapt”.

Manfred Weber: Ne vom asigura că prevederile pactului sunt implementate în mod corespunzător

Manfred Weber, preşedintele PPE, cel mai mare grup din Parlament, a salutat, de asemenea, rezultatul. „Ne vom asigura că prevederile pactului sunt implementate în mod corespunzător. Statele, şi nu contrabandiştii, sunt cele care vor decide cine intră în UE”, a spus el.

Reforma, care a făcut obiectul unui acord politic în decembrie, va trebui acum să fie validată oficial de statele membre, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.

Pe lângă această reformă, care se va aplica abia din 2026, UE multiplică acordurile cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor (Tunisia, Mauritania, Egipt) pentru a încerca să reducă numărul de sosiri la frontierele sale.

UE se confruntă cu o creştere a cererilor de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în 2023, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil. Intrările „ilegale” în UE sunt, de asemenea, în creştere, la 380.000 în 2023, conform Frontex.

Reforma introduce o „verificare” obligatorie a migranţilor care sosesc la frontierele UE, constând în înregistrarea acestora în baza de date comună EURODAC.

„Procedură la frontieră”

Se prevede o „procedură la frontieră” pentru persoanele care, din punct de vedere statistic, au cele mai puţine şanse de a li se acorda azil: acestea vor fi ţinute în centre în timp ce cazurile lor sunt examinate într-un mod accelerat, cu scopul de a trimite mai rapid cazurile respinse.

Critici la adresa pactului

Un număr de 161 de organizaţii pentru drepturile omului, inclusiv Human Rights Watch, Amnesty International, Comitetul Internaţional de Salvare sau Oxfam, le-au cerut deputaţilor europeni să respingă Pactul, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la „detenţia familiilor cu copii” şi „incriminarea” migranţilor.

„Pactul ucide, votaţi nu”, au scandat câţiva activişti prezenţi în sală în timpul votului.

Aceleaşi nemulţumiri sunt exprimate şi în stânga spectrului politic. „Este un colaps al valorilor”, a declarat europarlamentarul francez Mounir Satouri (Verzi). „Este pactul ruşinii, pentru că aboleşte dreptul individual la azil”, a denunţat eurodeputata germană Cornelia Ernst (GUE, stânga radicală).

Regula actuală conform căreia prima ţară de intrare în UE a unui migrant este responsabilă pentru cererea sa de azil este menţinută, cu unele ajustări. Dar pentru a ajuta ţările în care au sosit mulţi migranţi, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania, este organizat un sistem de solidaritate obligatorie.

Celelalte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanţilor de azil (transferuri) sau printr-o contribuţie – financiară sau materială – în beneficiul ţării aflate sub presiunea migraţiei. Aceasta este o modalitate de a încerca să fie depăşită opoziţia Ungariei şi Poloniei faţă de orice cotă de refugiaţi – chiar dacă aceste două ţări rămân ostile reformei.

Această propunere a fost criticată de extrema dreaptă. Europarlamentarul francez Jordan Bardella (Grupul Identitate şi Democraţie) a acuzat UE că a ales „calea slăbiciunii şi calea agravării”.