Mafia italiană, implicată în fraude cu fonduri europene în România: prejudiciu estimat la 100 de milioane de euro

Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi, a dat o lovitură importantă împotriva unei rețele infracționale care a fraudat fonduri europene în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro în România.

Gruparea, cu legături suspectate în mafia italiană, a fost destructurată în urma unei anchete ample, care a scos la iveală un sistem complex de fraudă în licitațiile publice din țara noastră.

Potrivit comunicatului oficial, dosarul întocmit de procurorii Parchetului European a fost trimis către Tribunalul București pentru judecare. În acest caz, sunt puse sub acuzare trei persoane, inclusiv un cetățean italian considerat liderul grupării, reținut încă din februarie 2025.

Ancheta relevă că gruparea a operat în România între anii 2019 și 2024, participând la licitații organizate de autoritățile române pentru proiecte de construcție și reabilitare a rețelelor de apă potabilă și canalizare.

Frauda a fost realizată prin prezentarea unor documente false care atestau o experiență și o cifră de afaceri mult mai mari decât în realitate. Astfel, consorțiile italiene implicate au susținut că au avut o cifră de afaceri medie anuală de peste 50 de milioane de euro, în condițiile în care cifra reală era de 30 de ori mai mică. În plus, au fost prezentate contracte fictive pentru lucrări în Irak, care nu s-au materializat.

În total, rețeaua a participat la 23 de licitații cu fonduri europene în valoare de 300 de milioane de euro, câștigând 13 dintre acestea. Prin această activitate, prejudiciul creat României a fost estimat la aproximativ 100 de milioane de euro.

Ancheta a început după ce autoritățile române au sesizat Parchetul European, care a coordonat și desfășurat investigațiile în colaborare cu instituțiile naționale. Acest caz subliniază importanța cooperării europene în lupta împotriva fraudelor care afectează fondurile UE și încurajează o transparență mai mare în procesul licitațiilor publice.

Pe lângă consecințele juridice, acest caz readuce în discuție necesitatea unor mecanisme mai stricte de control și verificare, pentru a preveni astfel de fraude în viitor, protejând astfel banii publici și interesele cetățenilor.