Muncitorii din fabricile din India filmați pentru AI: „Cine ne va plăti când vom fi înlocuiți de roboți?”

În fabricile de confecții de la periferia orașului Delhi, India, muncitoarea Lalita a izbucnit în râs prima dată când a primit o cameră montată pe cap. „Așa cum se pune o cameră CCTV pe perete, așa au pus una pe noi”, spune femeia de 32 de ani pentru publicația The Guardian.

Ceea ce părea la început o situație bizară a devenit rapid o sursă de îngrijorare pentru muncitori. Fără explicații clare din partea conducerii, lucrătorii au fost rugați să poarte camere în timpul turelor, care înregistrau fiecare mișcare: cum coaseau hainele, cum îndreptau materialele, viteza cu care lucrau sau interacțiunile dintre colegi.

Date pentru antrenarea roboților

În realitate, înregistrările făceau parte dintr-un program tot mai extins de colectare de date pentru Inteligenț Artificială. Aceste imagini, numite „date egocentrice”, sunt esențiale pentru antrenarea roboților umanoizi care ar putea, în viitor, să înlocuiască oamenii pe liniile de producție.

Companiile din domeniu spun că pentru a crea roboți capabili să lucreze în lumea reală sunt necesare sute de milioane sau chiar miliarde de ore de filmări cu activități umane din fabrici, depozite sau locuințe.

India a devenit un centru important pentru această industrie, datorită forței sale de muncă numeroase și ieftine. Mai multe companii, inclusiv unele care lucrează cu clienți mari din tehnologie, colectează și procesează aceste date.

Fără plată suplimentară pentru muncitori

Deși imaginile sunt ulterior vândute companiilor de tehnologie, muncitorii spun că nu primesc bani în plus pentru înregistrări. În unele cazuri, li se oferă doar mici „atenții”, precum o băutură răcoritoare.

„Uneori ne dau o răcoritoare”, spune Lalita, care câștigă aproximativ 200 de dolari pe lună.

Companiile susțin că fabricile sunt deja plătite pentru aceste servicii, însă criticii afirmă că adevărații producători de date sunt chiar muncitorii, care nu sunt recompensați direct.

Supraveghere și presiune la locul de muncă

Pe lângă utilizarea pentru AI, unele firme folosesc înregistrările și pentru a evalua productivitatea angajaților. Muncitorii pot fi analizați după timpul efectiv de lucru, pauze sau interacțiunile cu colegii.

Acest lucru a dus la o atmosferă de stres și auto-monitorizare: lucrătorii devin mai atenți la fiecare mișcare, știind că sunt înregistrați permanent.

Probleme de consimțământ și confidențialitate

Cercetătorii și organizațiile pentru drepturile muncitorilor atrag atenția că problema consimțământului este complicată. Mulți muncitori nu sunt informați clar despre modul în care vor fi folosite datele colectate.

Mai mult, în multe cazuri, permisiunea este obținută doar de la conducerea fabricilor, nu direct de la angajați.

Există și îngrijorări legate de viața privată, deoarece camerele pot surprinde momente sensibile din timpul programului de lucru.

Extinderea fenomenului

Colectarea de date nu se limitează la fabrici. În prezent, și muncitori din construcții, livratori sau vânzători stradali sunt plătiți să își filmeze activitatea zilnică.

Deși acest lucru le oferă un venit suplimentar, mulți nu știu exact cum vor fi folosite imaginile lor ulterior.

O valoare creată de muncitori, dar controlată de alții

Experții subliniază că aceste date reprezintă, de fapt, o formă de „cunoaștere corporală” a muncitorilor – abilități și reflexe dobândite în ani de experiență.

Odată transformate în date, aceste abilități pot fi folosite pentru a antrena sisteme AI comerciale, fără ca muncitorii să mai aibă control asupra lor.

Unii cercetători sugerează că ar trebui create noi forme de compensație, precum redevențe sau participare la profitul generat de aceste tehnologii.

Pentru muncitori precum Lalita, însă, întrebarea rămâne una simplă și amară.

„Nu ne primim nici acum valoarea muncii noastre”, spune ea. „Cine o să ne mai plătească atunci când vom fi înlocuiți de roboți?”.