Ministerul Agriculturii din România a aprobat discret utilizarea pesticidului Cruiser 350 FS — un insecticid neonicotinoid interzis în UE din cauza impactului devastator asupra polenizatorilor, notează Politico. Această decizie contrazice direct hotărârea istorică din ianuarie 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care interzice astfel de derogări, evidențiind o ruptură tot mai mare între București și autoritățile UE în ceea ce privește respectarea normelor de mediu, arată publicația americană.
Bucureștiul a autorizat utilizarea pesticidului Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb și floarea-soarelui în 2025, împreună cu o serie de alte substanțe chimice interzise, invocând infestări severe de dăunători și presiuni economice. Această sfidare ridică semne de întrebare cu privire la interpretarea legislației UE de către România și evidențiază dificultățile Comisiei Europene în aplicarea regulilor sale, potrivit Politico.
Sectorul de floarea-soarelui al României — unul dintre cele mai mari din Europa — reprezintă piatra de temelie a economiei sale agricole, arată publicația americană.
Fermierii din sudul și sud-estul țării, unde floarea-soarelui și porumbul domină peisajul, se confruntă cu amenințări semnificative din partea dăunătorilor din sol, precum gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.). Acești dăunători pot devasta culturile în stadiu incipient, forțând costuri ridicate pentru reînsămânțare și reducând semnificativ producțiile în câmpurile de monocultură.
Fără tratamente precum neonicotinoidele, fermierii avertizează asupra pierderilor totale de culturi în unele zone afectate. Ministerul Agriculturii a invocat aceste riscuri în decizia sa, afirmând că semințele tratate vor fi utilizate doar în zonele cu infestări severe de dăunători și că vor fi controale stricte care vor minimiza riscurile asupra mediului.
Cu toate acestea, neonicotinoidele — sau neonicele — sunt recunoscute pe scară largă pentru impactul lor negativ asupra polenizatorilor, studiile legând utilizarea acestora de scăderea populațiilor de albine și pierderea biodiversității. Acesta este motivul pentru care UE a interzis utilizarea în aer liber a pesticidului Cruiser 350 FS și a altor neonicotinoide în 2018.
Hotărârea CJUE din 2023 a fost menită să închidă portițele legale care permiteau României și altor țări membre să eludeze în mod repetat aceste interdicții. Țări precum Franța și Belgia, printre cei mai mari utilizatori de neonicotinoide din UE, s-au conformat rapid. Totuși, România a continuat să autorizeze utilizarea lor de urgență în 2023, 2024 — și acum în 2025.
Comisia Europeană a declarat pentru POLITICO că nu a primit încă o notificare oficială privind cele mai recente derogări ale României. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt Eva Hrncirova a confirmat că problema este în discuție în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje — un grup de lucru condus de Comisie, care reunește reprezentanți ai ministerelor naționale pentru a consulta implementarea practică a politicilor.
Hrncirova a subliniat angajamentul Comisiei de a colabora îndeaproape cu România, dar nu a oferit indicii dacă vor urma proceduri de infringement.
Apicultorii din România se numără printre cei mai vocali critici ai utilizării neonicotinoidelor și au apelat în mod repetat la autoritățile UE să intervină.
Aceștia avertizează că utilizarea continuă a acestor pesticide interzise împinge multe operațiuni apicole spre colaps. Pierderile extinse ale coloniilor fac ca eforturile de recuperare să fie din ce în ce mai inutile, deoarece anii de expunere la neonicotinoide lasă stupii prea slăbiți pentru a se reface. Dincolo de impactul economic, apicultorii subliniază că scăderea populațiilor de polenizatori amenință ecosistemele întregi și securitatea alimentară.
În ciuda acestor îngrijorări, Ministerul Agriculturii din România și-a apărat decizia, susținând că derogările sunt atât necesare, cât și legale.
Într-un răspuns pentru POLITICO, ministerul a invocat lipsa unor alternative viabile pentru gestionarea infestărilor severe de dăunători și a afirmat că regulile UE privind pesticidele permit autorizări de urgență în „circumstanțe speciale”. Ministerul a argumentat că această abordare protejează competitivitatea agriculturii românești, în timp ce răspunde amenințărilor la sănătatea plantelor care nu pot fi soluționate prin alte mijloace. De asemenea, ministerul a susținut că acțiunile sale respectă legislația UE, chiar și în lumina deciziei CJUE, pe care a interpretat-o ca permițând astfel de derogări în anumite condiții.
Criticii susțin că lipsa de acțiune a Bruxellesului transmite țărilor membre semnalul că prioritățile economice pot avea prioritate în fața legislației de mediu.
„Aceasta creează un precedent periculos,” a declarat Martin Dermine de la PAN Europe, o organizație non-guvernamentală care militează împotriva utilizării pesticidelor.
Dacă Bucureștiul rămâne nepedepsit, a spus el, acest lucru ar putea declanșa un efect de domino al sfidării în întreg blocul, amenințând credibilitatea UE în respectarea angajamentelor de mediu.
Urmărește-ne pe Google News
