Nu îmbătrânim toți la fel. Locul în care trăim, alimentația și microbiomul pot influența vârsta biologică

Două persoane pot avea aceeași vârstă în buletin, dar organisme care îmbătrânesc în ritmuri diferite. Una poate îmbătrâni mai lent, alta mai accelerat. Un nou studiu publicat în revista Cell arată că locul în care trăim poate influența felul în care funcționează corpul nostru, de la metabolism și imunitate până la microbiomul intestinal și vârsta biologică.

Cercetarea, coordonată de o echipă internațională din care face parte și geneticianul Michael Snyder, de la Stanford School of Medicine, este una dintre cele mai ample analize moleculare comparative realizate până acum. Au fost studiate 322 de persoane sănătoase de origine europeană, est-asiatică și sud-asiatică, care trăiau în Europa, Asia și America de Nord.

Cercetătorii au analizat o gamă largă de date biologice: gene, proteine, metaboliți, lipide, markeri ai imunității și bacterii din intestin. Practic, au construit o hartă moleculară complexă a organismului uman, pentru a vedea cum interacționează originea genetică și mediul în care trăim.

Rezultatele au arătat diferențe importante între grupuri și regiuni. Persoanele est-asiatice care locuiau în Asia aveau, în medie, o vârstă biologică mai mică decât cele de aceeași origine care trăiau în afara regiunii. În cazul persoanelor sud-asiatice, mutarea în Occident a fost asociată cu semne de îmbătrânire biologică mai accelerată. În schimb, la persoanele de origine europeană, cele care trăiau în America de Nord prezentau o vârstă biologică mai redusă decât cele rămase în Europa.

Autorii studiului spun că aceste diferențe nu pot fi explicate doar prin genetică. Mediul în care trăim contează: alimentația, expunerea la poluare, accesul la servicii medicale, stresul, stilul de viață și schimbările microbiomului intestinal pot influența direct procesele biologice asociate îmbătrânirii.

Un rol important îl are intestinul. Microbiomul, adică totalitatea bacteriilor care trăiesc în sistemul digestiv, se poate modifica atunci când o persoană se mută într-o altă țară sau adoptă un alt stil de viață. Aceste schimbări pot influența metabolismul, inflamația, grăsimile din sânge și activitatea unor gene implicate în protecția celulară.

Cercetătorii au observat că unele bacterii benefice, asociate cu un metabolism mai sănătos, pot scădea la anumite grupuri după mutarea într-un alt mediu. În paralel, au fost identificate diferențe în proteine și gene asociate cu riscul unor boli, inclusiv boala Alzheimer sau tulburări ale metabolismului grăsimilor importante pentru creier.

Implicațiile sunt importante pentru medicina viitorului. Autorii studiului atrag atenția că aceleași recomandări alimentare, aceleași analize sau aceleași tratamente nu funcționează identic pentru toate populațiile. Medicina personalizată trebuie să țină cont nu doar de ADN, ci și de mediul în care trăiește o persoană, de stilul de viață și de schimbările produse în organism de geografie.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, populația globală îmbătrânește rapid. Până în 2050, numărul persoanelor de peste 60 de ani se va dubla și va ajunge la aproximativ 2,1 miliarde. În acest context, înțelegerea factorilor care accelerează sau încetinesc îmbătrânirea devine esențială pentru sistemele de sănătate.

Concluzia cercetătorilor este că îmbătrânirea nu este doar o chestiune de ani, ci și de mediu. Țara, orașul sau continentul în care trăim pot influența organismul mai profund decât se credea până acum.