Marius Nistor, președinte, Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”: Trebuie căutată o variantă vizavi de modul în care va fi acordată mai departe indemnizația în cauză (n.red. indemnizația de diriginte). Cert este că niciunul dintre colegii noștri care au beneficiat de această indemnizație nu trebuie să fie prejudiciați. Este o activitate foarte importantă, am explicat acest lucru atât ministrului Muncii, cât și experților din partea Băncii Mondiale și categoric va trebui identificată formula cea mai corectă pentru acordarea ei în continuare. (…) În momentul de față indemnizația în cauză este 10%. În momentul în care dispare acel 10% categoric veniturile colegilor noștri vor fi diminuate. Pe de altă parte, niciun profesor nu va mai fi interesat să mai desfășoare o astfel de activitate, pentru că un profesor diriginte are cu totul și cu totul alte atribuții decât profesorul care nu are dirigenție. Am ridicat problema crizei resursei umane, mai ales în mediul rural, acolo unde mai avem și învățământ simultan. (…) Categoric, Ministerul Muncii va trebui să țină cont și de ceea ce spunem noi, în calitate de reprezentanți ai cadrelor didactice, și până la urmă de ceea ce spun experții în domeniul educațional.
Întrebat dacă după discuțiile de la minister se va găsi o rezolvare astfel încât să nu se ajungă la proteste în sistemul de Învâțământ sau la boicotarea examenelor naționale, Marius Nistor a precizat că își dorește acest lucru pentru că ”ar demonstra că există suficient de multă responsabilitate din partea factorilor decidenți”.
El subliniază, totuși, că se poate ajunge la acțiuni de protest.
”Dacă însă nu înțeleg că demersurile noastre sunt legitime și sunt în interesul învățământului, în interesul corpului profesoral, în interesul copiilor, atunci se poate ajunge la acțiuni de protest și încă o dată, repet, ar trebui să dea dovadă de foarte multă responsabilitate și înțelepciune”.
Anton Hadăr, președinte, Federația Națională Sindicală ”Alma Mater”: În învățământul superior românesc au crescut salariile brute, dar au scăzut veniturile. Asta se întâmplă mai peste tot, acolo unde sporurile care au fost tăiate nu au fost materializate în coeficienții din grilă. Avem pierderi de șase-șapte sute de lei, mai ales la funcțiile mici de șef de lucrări, lector, asistenți universitari. Am fost dezamăgit de atitudinea Băncii Mondiale. (…) Pentru noi, un asistent universitar care are astăzi 4.700 lei net, i se propune să aibă 4.400 lei net pentru că n-au fost în stare să facă o verificare, să pună pixul în mână și să facă o analiză. În condițiile acestea, va scădea foarte mult atractivitatea domeniului nostru și mai ales, cred că vor distruge învățământul doctoral, ciclul trei, pentru că tinerii din România învață, evident, să aibă competențe, dar învață și să primească o remunerare pe măsura muncii depuse. Altfel, sperăm să se găsească bani suficienți pentru a se îndrepta aceste inechități, greșeli pe care le-a recunoscut domnul ministru.
Președintele Federației Naționale Sindicale ”Alma Mater” a precizat că trebuie să se modifice coeficienții din grilă.
”Dacă nu mai există spor de doctorat, spre exemplu, să crească coeficienții din grilă. Au fost propuneri înaintate de către noi, de către colegii din învățământul preuniversitar pentru a se putea lua în seamă și obligațiile politice, pe care la început domnul ministru ezita să le ia în seamă. E vorba de înțelegerea legală, scrisă în ordonanța de urgență 57 din 2023, că vom pleca cu salarizarea de la salariu mediu brut pe economie, care astăzi bate în 9.000 lei. În legea bugetului a fost luat în seamă suma de 8.600 lei. Deci trebuie de acolo să pornim, pentru că altfel nu se mai respectă niște obligații și învățământul va sucomba. Nu va mai veni nimeni să se angajeze. Pentru 4.000 lei, mai bine te duci și ocupi o funcție secundară într-un loc de muncă în care primești mai mulți bani”, a declarat Anton Hadăr.
Proiectul noii legi a salarizării unitare a fost publicat în transparență decizională și este prezentat de autorități ca o reformă care ar trebui să simplifice sistemul de plată din sectorul public. Ministerul Muncii susține că noua formulă urmărește echitate, responsabilitate și performanță, nu majorări generalizate de salarii.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat pentru Televiziunea Română că încearcă să pregătească „cât mai bine” proiectul noii legi a salarizării, astfel încât documentul să ajungă în Parlament cu o fundamentare solidă și după consultări ample cu familiile ocupaționale.
Urmărește-ne pe Google News
