Legenda lui Dracula prinde viaţă în sudul Italiei. Figura lui Vlad Țepeş, tema centrală a Festivalului “The Castello”

Legenda lui Dracula a prins din nou viață, în sudul Italiei, pe malul Mării Adriatice. Ediția-pilot a Festivalului The Castello a avut ca temă centrală figura lui Vlad Țepeș. Scriitori şi artişti au invitat publicul italian într-o călătorie vizuală de la castelul din Transilvania până la ţărmurile ceţoase ale Angliei, urmărind pas cu pas itinerariul romanului scris de Bram Stoker. O coresponență de la Anca Mihai.

Volumul “Dracula non muore mai” a fost prezentat de scriitoarea și jurnalista Syusy Blady în Sala Triangolare a Castelului Aragonez din Otranto. I-a provocat pe cei de față la debaterea unei ipoteze: dacă voievodul nu ar fi murit, de fapt, în 1476?

Syusy Blady, scriitoare: Vlad Tepeş, adică Dracula, probabil nu a decedat în 1476, aşa cum se spune, ci a venit în Italia, unde am gasit un epigraf în biserica Santa Maria la Nova, la Napoli, care îi atestă moartea aici şi pune în relief figura lui de apărător al creştinătăţii. Prin urmare, ar fi putut să vină şi la Otranto în cei 4 ani de la moartea lui “oficială”?

Proiectul “Dracula on the road” urmăreşte călătoria lui Dracula din Transilvania în insulele britanice, aşa cum a fost descrisă de romancierul Bram Stoker.

Daniela Ubaldi, fondatoarea “Dracula on the road”: Dracula on the Road este o carte care îşi menţine promisiunile. Este împărţit în patru capitole şi, la finalul fiecăruia, cititorul poate deveni un călător care se plimbă pe urmele, pe reflecţiile şi pe indicatiile lui Bram Stoker.

Festivalul The Castello are ca scop valorizarea castelelor din regiune turistic şi cultural.

Valentina Ferranti, antropolog: După această ediţie zero, obiectivul nostru este acela de a crea un festival răspândit şi itinerant în toate reşedintele istorice cu o ofertă de conţinut editorial mai amplă cu tentă fantasy şi gotică.

Legenda lui Dracula, celebrul vampir din Transilvania, a fost creată în 1897, de scriitorul irlandez Bram Stoker. Iar sursa de inspiraţie a fost Vlad Ţepeş, de trei ori domnitor al Ţării Româneşti în secolul al XV-lea.