Reformistul Massoud Pezeshkian câştigă alegerile prezidenţiale din Iran şi promite ”să întindă mâna prieteniei tuturor”

Iranul are un nou președinte, în urma alegerilor organizate după moartea într-un accident de elicopter a fostului lider de la Teheran. Potrivit rezultatelor oficiale anunțate de Comisia Electorală din Iran, noul președinte este un politician moderat. Acesta a promis electoratului că va deschide țara către restul lumii și le va oferi mai multe libertăți cetățenilor republicii islamice.

Candidatul reformist Massoud Pezeshkian a strâns peste 16 milioane de voturi, faţă de cele peste 13 milioane de voturi primite de adversarul său, ultraconservatorul Said Jalili, un fost negociator al dosarului nuclear iranian, dintr-un total de 30 de milioane de voturi deja numărate, potrivit autorităţilor locale. În procente, Pezeshkian a obţinut 53,7% din voturi, în timp ce contracandidatul său a primit 44,3% din voturi, potrivit dpa.

Rata de participare a fost stabilită la 49,8%.

În vârstă de 70 de ani, Pezeshkian este chirurg de profesie și este membru al Parlamentului de la Teheran. El s-a remarcat în campania electorală dar și mai înainte de aceasta cu mesajele critice la adresa poliției morale iraniene.

În prima sa intervenţie după victoria asupra ultraconservatorului Jalili şi în timpul căreia le-a mulţumit susţinătorilor săi, Pezeshkian a dat asigurări sâmbătă că „va întinde mâna prieteniei tuturor”.

„Vom întinde mâna prieteniei tuturor. Cu toţii sunt locuitorii acestei ţări. Trebuie să ne folosim de toată lumea pentru progresul ţării. Sunt fraţii noştri. Eu nu aveam nici partid, nici sprijin. Aceşti oameni au venit cu dragoste şi au ajutat, iar eu le mulţumesc„, a declarat Pezeshkian.

Masoud Pezeshkian, preşedintele ales al Iranului: Sunt 40 de ani de când am încercat să rezolvăm probleme hijabului şi a modului în care aceşti oameni (din Guvern) au acţionat. Cu toată sinceritatea, au reuşit să o rezolve sau au făcut mai mult rău?

Politicianul moderat a atras simpatia electoratului după ce a promis unitate și coeziune și că va scoate Iranul din izolarea internațională.

Masoud Pezeshkian, preşedintele ales al Iranului: Trebuie să spargem barajul sancţiunilor, trebuie să îi ruinăm pe cei care beneficiază De pe urma sancţiunilor, pe cei care beneficiază de miile de miliarde din aceste sancţiuni şi de care nimeni nu ştie. Vom lua atitudine!

Totuși, Pezeshkian a admis în repetate rânduri că Ayatollahul Ali Khamenei rămâne principalul conducător al țării, așa că nu este clar cum va evolua mandatul său de președinte, susțin analiștii politici.

Jon Gambrell, analist în cadrul Associated Press: Pezeshkian nu este persoana care va „clătina barca” în Iran. Totuşi, el a desfăşurat o campanie în care a spus că va fi o obligativitate mai redusă a purtării hijabului, după protestele masive izbucnite în 2022 în urma uciderii tinerei Mahsa Amini.

El a spus, de asemenea, că vrea să se deschidă spre Vest şi să ajungă la un potenţial acord nuclear cu puterile lumii.

Scrutinul a fost urmărit cu atenţie în străinătate, în condiţiile în care Iranul, ţară importantă în Orientul Mijlociu, se află în centrul mai multor crize geopolitice, de la războiul din Gaza până la dosarul nuclear, în care Teheranul se opune ţărilor occidentale, în special SUA, inamicul său înveterat.

Scrutinul, organizat în grabă pentru găsirea unui înlocuitor pentru preşedintele ultraconservator Ebrahim Raissi, decedat într-un accident de elicopter pe 19 mai, a avut loc într-un context de nemulţumire a populaţiei în special cu privire la starea economiei, lovită puternic de sancţiunile internaţionale.

După un prim tur marcat de un puternic absenteism, circa 61 de milioane de iranieni au fost chemaţi la urne vineri în 58.638 de circumscripţii electorale din întreaga ţară.

Participarea la primul tur, în urmă cu o săptămână, s-a situat, cu 39,92% din cele 61 de milioane de alegători, la cel mai scăzut nivel din ultimii 45 de ani în republica islamică, departe de cele circa 80% de la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul secolului al XX-lea.

Clasat pe primul loc în primul tur, cu 42,4% de voturi, contra celor 38,6% pentru Jalili, deputatul reformator Massoud Pezeshkian, un chirurg în vârstă de 69 de ani care îşi afirmă loialitatea pentru republica islamică, pledează pentru un Iran mai deschis în relaţia cu Occidentul. El a primit sprijinul unor foşti preşedinţi, reformistul Mohammad Khatami şi moderatul Hassan Rohani.

Pezeshkian, originar din nord-vestul Iranului, a activat în armată în timpul Războiului din Golf şi apoi ani la rând a practicat chirurgia cardiovasculară în oraşul Tabriz. El a avut o campanie discretă, în care a cerut refacerea încrederii între guvern şi iranieni.

La începutul anilor 1990, Pezeshkian şi-a pierdut soţia şi unul dintre fii într-un accident rutier. La mitingurile sale de campanie a apărut adesea însoţit de fiica sa şi de un nepot.

Pezeshkian a fost ministru al sănătăţii în timpul celui de-al doilea mandat prezidenţial al reformistului Mohammad Khatami, între anii 2001 şi 2005.

În timpul dezbaterilor televizate, Pezeshkian s-a descris drept un politician conservator care crede că reformele sunt necesare şi, ca mulţi alţi politicieni din tabăra reformistă, a cerut îmbunătăţirea relaţiilor cu Occidentul. Pe plan intern, el a criticat reglementările stricte din Iran privind portul vălului islamic pentru femei şi a declarat că se opune cenzurării internetului.

El şi-a exprimat totodată loialitatea pentru liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, şi pentru puternicii Gardieni ai Revoluţiei, dar a insistat că reformele sunt necesare.

Pentru a candida, Masoud Pezeshkian a trecut prin procesul de examinare foarte strict al Consiliului Gardienilor, o organizație formată din 12 clerici musulmani și juriști, care are mare influență în Iran.

Contracandidatul său, Jalili, în vârstă de 58 de ani, era cunoscut în schimb pentru poziţia sa inflexibilă faţă de puterile occidentale.

Totuşi, alegerile vor avea urmări limitate, preşedintele având doar puteri restrânse: el este însărcinat să aplice, la conducerea guvernului, marile linii politice fixate de ghidul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care este şef al statului.

sursa Agerpres