Institutul pentru Studiul Războiului: Rusia face presiuni asupra Republicii Moldova, în încercarea de a destabiliza țara. Ungaria, dispusă la un compromis privind sprijinul UE pentru Ucraina

29 ianuarie 2024, 17:07 (actualizat 29 ianuarie 2024, 20:46)

Rusia crează condițiile pentru a destabiliza Republica Moldova, anunţă cunoscutul Institut pentru Studierea Războiului. Agenția, care monitorizeză războiul din Ucraina din prima zi a invaziei ruseşti, susține că Rusia își intensifica acțiunile pentru a preveni integrarea Moldovei în Uniunea Europeană și de a se apropia de alte structuri occidentale. Pe de altă parte, Ungaria pare să cedeze în faţa presiunilor europene și accepta ca Ucraina să fie finanțată din bugetul Uniunii Europene. Miniștrii de Externe ai Ucrainei și Ungariei s-au întâlnit luni pentru a discuta relațiile bilaterale.

Kremlinul a lansat deja un război informatic pentru destabilizarea Republicii Moldova, scrie Institutul pentru Studierea Războiului. Potrivit apropiaților Kremlinului, autoritățile de la Chișinău au început să distrugă legăturile cu țările din Comunitatea Statelor Independente. Mai mult, Moscova se oferă să medieze relațiile dintre Chișinău și Tiraspol. Rusia ar folosi, astfel, regiunea separatistă ca instrument de șantaj al Moldovei, pe fondul continuării războiului din Ucraina.

În aceste condiții, cancelarul german și-a continuat apelurile pentru ajutorarea Ucrainei, în fața agresiunii rusești.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: Aş dori ca noi, în Europa, să vorbim despre cum fiecare poate creşte şi extinde contribuţia sa. Nu doar Germania poate oferi singură o cotă atât de mare.

Volodimir Zelenski a cerut din nou Berlinului să își exercite influența economică pentru a-și convinge partenerii din Uniunea Europeană să ajute Kievul. Prin urmare, Ungaria, care rămânea principalul obstacol în calea deblocării fondurilor europene pentru Ucraina, s-a arătat deschisă pentru un compromis, relatează agențiile de presă.

Zoltan Pogatsa, analist: Există întotdeauna un fel de soluţie paşnică. Există întotdeauna un compromis. Nu cred că Ungaria chiar va exprima dreptul de veto, veştile din ultimele zile arată în direcţia faptului că Ungaria nu mai este atât de convinsă asupra poziţiei ei de veto.

În acest context, ministrul ungar de Externe, Peter Siarto, a efectuat o vizită în orașul ucrainean Ujgorod, pentru a discuta cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba. Întrevederea a avut loc după ce Financial Times a scris că Uniunea Europeană va sabota economia Ungariei dacă Budapesta mai blochează un nou ajutor către Ucraina. Bruxellesul a dat publicității un comunicat în care precizează că guvernele Uniunii Europene nu recurg la constrângere pentru a forța Ungaria să fie de acord cu ajutorul pentru Ucraina.

Rusia, încercări de destabilizare a Republicii Moldova

Alexei Polishchuk, directorul Departamentului Secundar pentru Țările Comunității Statelor Independente (CSI) din cadrul Ministerului rus de Externe, a afirmat într-un interviu acordat la 28 ianuarie pentru agenția de presă de stat rusă TASS că Moldova a început să „își distrugă legăturile” cu organizația CSI condusă de Rusia, în contextul în care circulă zvonuri privind ieșirea Moldovei din CSI până la sfârșitul anului 2024, potrivit The Kyiv Independent.

CSI a fost înființată în urma destrămării Uniunii Sovietice în 1991, iar în prezent grupează nouă foste republici sovietice. Republica Moldova nu a părăsit oficial CSI, dar și-a suspendat efectiv participarea la organizație în 2022.

Polishchuk a susținut că părăsirea CSI nu ar fi în beneficiul cetățenilor sau al economiei moldovenești. El a menționat, de asemenea, că soluționarea problemei transnistrene în Republica Moldova se află într-o „criză profundă”, iar Rusia ar putea repara relațiile deteriorate dintre Moldova și Transnistria în calitate de „mediator și garant” în această problemă.

Transnistria este o regiune separatistă recunoscută la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova. Trupele rusești au ocupat Transnistria de la începutul anilor 1990, când Rusia a invadat regiunea sub pretextul protejării etnicilor ruși.

Vicepremierul moldovean Oleg Serebrian a anunțat la 28 ianuarie la postul național de radio că Republica Moldova nu se va întoarce la procesul de negociere în formatul 5+2 privind Transnistria, care a inclus Rusia, în condițiile în care invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina continuă.

În cadrul unei conferințe de presă din 29 ianuarie, Serebrian a declarat că Chișinăul este hotărât să rezolve problema transnistreană „exclusiv” prin mijloace pașnice.

„Această poziție este susținută de colegii noștri de la Kiev. Nu există planuri de presiune militară sau de alt tip asupra Transnistriei„, a declarat oficialul.

Potrivit ISW, Rusia ar putea avea pretenții similare față de Republica Moldova ca și în cazul Ucrainei, referindu-se la acuzațiile Rusiei privind „abandonarea” de către Ucraina a acordurilor de la Minsk, folosite ca parte a justificărilor pentru invazia la scară largă.

Într-o evaluare anterioară, ISW a stabilit că Rusia modelează lent spațiul informațional cu scopul de a destabiliza Republica Moldova și de a justifica orice campanie viitoare prin prezentarea Rusiei ca un protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați” din Republica Moldova.

Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia la scară largă a Ucrainei.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă