FMI trage un semnal de alarmă rar: datoria Europei s-ar putea dubla până în 2040. România e deja în zona de risc

Traiectoria datoriei publice europene riscă să devină nesustenabilă dacă guvernele nu iau măsuri imediate și concrete pentru a-și stabiliza finanțele publice, avertizează Fondul Monetar Internațional într-un studiu publicat luni. Nu e un avertisment tehnic pentru economiști, e o radiografie dură a unui continent care a amânat decizii dificile timp de un deceniu și acum plătește dobânda acestei amânări.

Fără schimbarea politicilor actuale, datoria medie a unei țări din zona euro va ajunge la 130% din PIB până în 2040, aproape dublu față de nivelul actual, avertizează FMI. Italia are deja o datorie estimată la 138,6% din PIB în 2026, iar Franța se apropie de 130% până în 2030. Marea Britanie și Belgia au depășit deja valoarea PIB-ului lor anual.

Acestea nu sunt cifre teoretice. Sunt limitări reale ale capacității statelor de a reacționa în fața unei noi crize.

Presiunile fiscale vin din mai multe direcții simultane: îmbătrânirea populației, costurile tranziției energetice, cheltuielile de apărare în creștere și productivitatea scăzută.

Dobânzile la datoria publică au urcat la aproximativ 3,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din 2007, în timp ce volume mari de datorie contractată la dobânzi mici ajung la scadență și trebuie refinanțate la costuri mult mai mari.

Cu alte cuvinte, Europa plătește acum nota de plată a anilor în care banii erau ieftini și nimeni nu simțea urgența reformei.

România intră în acest tablou cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, de 9,3% din PIB în 2024, și cu o datorie publică în creștere rapidă.

Comisia Europeană a publicat deja un raport de țară pentru România care semnalează dezechilibre macroeconomice, deficitul bugetar ridicat și provocări sociale. FMI recomandă reforme structurale ale sistemelor de pensii, consolidare fiscală și decizii politice dificile pe care majoritatea guvernelor europene, inclusiv cel de la București, le amână sistematic.

Abordarea fragmentară și reactivă pe care multe țări au adoptat-o până acum și-a atins limitele, spun economiștii FMI. Traducerea e simplă: nu mai e timp de improvizații.