Fermierii români, nemulțumiți de modificările privind fondurile europene. Ministrul Florin Barbu: Insist ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune
Modificări esențiale privind fondurile europene pentru fermieri. Noua Politică Agricolă Comună pune pe jar fermierii români, care resping categoric comasarea fondurilor de coeziune cu cele agricole. Mesaje tranșante vin și din partea miniștrilor de Finanțe și Agriculturii, care susțin că România are în continuare nevoie de sprijin și își va susține punctele de vedere la nivel european.
Fermierii sunt îngrijorați că modificările propuse în noua Politică Agricolă Comună 2028–2034 ar reduce fondurile într-un sector deja vitregit de fenomenele extreme și crizele generate de pandemie și război. Bugetul propus de executivul european prevede, printre altele, comasarea politicilor tradiționale: agricultură și coeziune.
Dan Hurduc, membru fondator, Clubul Fermierilor Români: Această propunere a Comisiei este foarte îngrijorătoare pe fond, pentru că bugetul scade și că ei doresc ca fondurile să fie împreună cu fondurile de coeziune și nu sunt direcții clare pe sectoare, care să ajute fermierii să păstreze competitivitatea. Am dus greul în ultimii 2–3 ani. Am absorbit șocul prețurilor în UE, cantitățile cele mai mari de cereale. Ne-au scumpit prețurile, transporturile.
Alin Luculeasa, fermier: Dacă noua Politică Agricolă Comună nu se apleacă punctual riscăm ca celelalte eforturi de sprijin pentru tineri și mici fermieri să fie în zadar. Se vorbea de 14.000 de ferme din România care fac 70% din producția țării. E o cifră mică de fermieri care produc foarte mult pentru țară. Iar această Politică Agricolă Comună va lovi foarte puternic în această categorie de fermieri: cei medii și mari, care fac performanță.
Miniștrii români i-au transmis comisarului european pentru Agricultură că România va susține la nivel european păstrarea unui buget separat.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii: Nu plafonați sprijinul pe ferme, pentru că toți fermierii din România și UE s-au bazat pe credite. O plafonare ar duce la dezastru privind contractele de credit pe care fermierii români le au de achitat în următorii 5–10 ani. Cea mai mare bogăție a României a rămas agricultura. În acest moment, singurul motor economic viabil care mai merge în România este agricultura. S-a făcut cu ajutorul fermierilor români. Insist, și este vocea fermierilor români, ca Politica Agricolă Comună să rămână separată de fondurile de coeziune.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: Ar trebui să fim foarte fermi pe poziții în negocierile europene. Avem interese clare legate de agricultură. Avem argumente. Când România are argumente, nu trebuie să cedeze în negocierea europeană. Ne prezentăm argumentele, facem strategie legată de alianțe în Consiliu, discuții în Parlamentul European și ne susținem punctele de vedere.
Cristophe Hansen, comisarul european pentru Agricultură și Alimentație: Această nouă propunere pentru buget se concentrează pe noi resurse proprii, pentru că știm că multe state membre nu sunt dispuse sau nu sunt în posibilitatea de a contribui mai mult la bugetul Uniunii Europene. Aș fi cel mai fericit de aici să pot spune că banii pe care-i avem sunt atât cât vă doriți și asta ar fi calea cea mai ușoară. Vreau ca sprijinul să meargă spre cei care contribuie activ la securitatea alimentară.
La întâlnirea cu comisarul european, premierul român a pledat pentru o Politică Agricolă Comună echilibrată. Ilie Bolojan spune că accesarea finanțărilor trebuie să fie adaptată nivelului de dezvoltare al fiecărui stat, pentru protecția fermierilor și accesul la resurse.

