Prăpăd în podgoriile vrâncene: peste 400 de hectare de viță-de-vie, distruse de grindină. Viticultorii cer repornirea sistemului antigrindină
Peste 400 de hectare de viță-de-vie din comuna vrânceană Vîrteșcoiu au fost afectate grav de grindină. Viticultorii își calculează pierderile și spun că sistemul antigrindină, oprit din 2024, i-ar fi putut proteja.
A fost prăpăd în comuna vrânceană Vîrteșcoiu. Peste 400 de hectare de viță-de-vie au fost distruse de grindină, iar localnicii își contabilizează acum pierderile. Oamenii sunt supărați că sistemul antigrindină, care i-a protejat ani la rând, nu mai este operațional.
Autoritățile locale au finalizat centralizarea pagubelor și vor transmite raportul de calamitate către Ministerul Agriculturii, pentru eventuale despăgubiri.
Pe dealurile din Vîrteșcoiu, unde viticultura este principala sursă de venit pentru numeroase familii, urmele furtunii de acum trei zile sunt încă vizibile: frunze sfâșiate, lăstari rupți și rânduri întregi de viță-de-vie distruse.
Unul dintre viticultori spune că grindina a afectat aproape toată suprafața pe care o lucrează.
„Sunt afectate 90%. Aici, unde am suprafața cea mai mare, nu a rămas nimic. Nu se mai poate recupera nimic”, a spus Constantin Oancea.
Oamenii spun că au investit deja bani și muncă în lucrările de sezon: tăiat, erbicidat, arat și stropit. Acum, se tem că pierderile nu vor fi doar pentru acest an, ci și pentru producția viitoare.
„Nu va mai fi viță de unde să lași rod. Financiar ne afectează, toate s-au scumpit, inclusiv motorina și substanțele cu care stropim”, a spus Mitică Stan, viticultor.
Potrivit primarului comunei Vîrteșcoiu, Viorel Mîrza, întreaga suprafață viticolă a comunei a fost afectată în diferite grade.
„Zilele acestea am făcut centralizarea pagubelor. Suprafața viticolă a comunei este de 1.650 de hectare. Sunt afectate toate, iar circa 400 de hectare sunt afectate între 70% și 100%”, a declarat primarul.
Localnicii cred că grindina ar fi putut fi mai puțin violentă dacă Vrancea era protejată prin sistemul național antigrindină.
Programul a fost însă suspendat din 2024, după protestele mai multor agricultori care susțineau că rachetele antigrindină ar alunga norii de ploaie.
„Sistemul acesta antigrindină trebuie repornit. Mulți au spus că, din cauza antigrindinei, nu mai plouă”, a spus Lucian Turcu.
Și alți localnici spun că, în anii în care sistemul funcționa, podgoriile erau mai bine protejate.
„Dacă funcționa sistemul, era foarte bine. Am mai avut cazuri când grindina s-a abătut spre noi, dar ne-a ocolit. Eram protejați”, a spus Gheorghe Vîrgolici.
Reprezentanții Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II spun că sistemul ar fi fost util în zona Vîrteșcoiu. Punctele de lansare sunt încă operaționale, însă rămân închise în lipsa unui cadru legal.
Ionuț Lazăr, directorul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II.
Potrivit lui Ionuț Lazăr, Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, zona afectată de grindină era acoperită de punctele Beciu și Urechești, pentru că nu s-a putut interveni, grindina a ajuns la sol, dar fenomenul ar fi putut fi combătut.
„Grindina deasă și măruntă a făcut distrugeri considerabile. Trebuie avut în vedere că suntem abia la începutul perioadei calde și vor apărea tot mai multe astfel de fenomene”, a mai spus Ionuț Lazăr.
În urmă cu doi ani, în Vrancea au avut loc mai multe proteste ale agricultorilor. Oamenii se plângeau atunci de folosirea excesivă a rachetelor antigrindină, care, în opinia lor, ar fi alungat norii de ploaie. În urma acestor proteste, sistemul antigrindină pentru Vrancea a fost oprit.

