Educația financiară în România: Un tablou dezamăgitor dezvăluit de cercetătorul Romulus Oprică și prezentat la sediul BNR

Una dintre cele mai remarcabile descoperiri ale studiului este modul în care diferite grupuri demografice percep și asociază banii și bogăția. Conform lui Oprică, bărbații tind să asocieze bogăția cu posesiuni precum mașinile, în timp ce femeile leagă bogăția de conceptul de putere. Această diferență de percepție subliniază o diviziune culturală și psihologică interesantă în atitudinile față de finanțe și bunăstare.

O altă descoperire semnificativă este legată de nivelul educației și accesul la servicii financiare. Studiul a arătat că persoanele cu un nivel scăzut de educație au mai puțin acces la servicii financiare, iar acest lucru este reflectat și în deciziile lor de investiții. De exemplu, procentul persoanelor care dețin criptomonede este surprinzător de mare în rândul celor cu educație de bază, comparativ cu absolvenții de facultate.

Oprică a abordat și problema încrederii scăzute în instituțiile financiare. Mulți români asociază ideea de „bancă” cu conotații negative, un fenomen care s-a intensificat în perioada post-pandemie. Acest lucru ridică întrebări importante despre modul în care instituțiile financiare comunică și se angajează cu publicul.

Surprinzător, deși mulți români recunosc că au cunoștințe insuficiente în domeniul financiar, ei totuși cred că iau decizii financiare corecte. Această disonanță cognitive este preocupantă, deoarece arată o lipsă de conștientizare cu privire la propria vulnerabilitate financiară.

În plus, studiul a scos în evidență o realitate dureroasă: un număr semnificativ de români nu ar putea face față unei cheltuieli neașteptate de 500 lei fără să se împrumute. Acest fapt subliniază o lipsă acută de economii și o vulnerabilitate financiară la nivelul gospodăriilor.

În contextul acestor descoperiri, Oprică a subliniat necesitatea unei prezențe mai active a BNR pe rețelele de socializare pentru a combate dezinformarea și a promova educația financiară. Această sugestie vine ca un răspuns la modul în care informațiile incorecte pot prolifera în absența unei surse autorizate de informare.

Concluziile studiului lui Romulus Oprică sunt un apel la acțiune pentru îmbunătățirea educației financiare în România. Ele arată că, în ciuda eforturilor depuse de sectorul bancar pentru educarea cetățenilor, mai este mult de lucru în acest domeniu. E crucial ca atât instituțiile financiare, cât și guvernul, să ia măsuri concrete pentru a aborda aceste deficiențe și a construi o societate mai bine informată și mai rezilientă din punct de vedere financiar.

Un articol de Maria Chiriță