Drone misterioase au fost observate pe aeroporturi din întreaga Europă. Cât de îngrijorați ar trebui să fim?

Dronele au devenit o parte integrantă a războiului modern, însă nu se limitează doar la câmpul de luptă. În Europa Occidentală, departe de Ucraina, au fost observate și drone neînarmate zburând în jurul aeroporturilor, bazelor militare și centralelor electrice, toate parte, se presupune, a unui program de „război hibrid” dus de Rusia. Unii speculează că sunt trimise pentru a testa rezistența anumitor state NATO care ajută Ucraina, scrie BBC.

Recent, drone observate în Polonia și alte zeci de apariții în jurul infrastructurii critice din Belgia și Danemarca au amplificat temerile unor țări NATO. Se discută acum despre proiectarea unui „zid anti-dronă” pentru a proteja anumite zone ale Europei. Dar cât de necesar este, cu adevărat? Și, mai important, cât de realist?

Un semnal de alarmă pentru Europa

Pe 9 septembrie, aproximativ 20 de drone rusești au depășit spațiul Ucrainei și au intrat în Polonia, provocând închiderea a patru aeroporturi. Avioane NATO au fost ridicate de urgență, iar o parte dintre drone au fost doborâte. Restul s-au prăbușit în diferite regiuni ale Poloniei.

Acesta a fost un semnal de trezire pentru Europa, una dintre cele mai grave încălcări ale spațiului aerian NATO de la începutul războiului din Ucraina. De aceea discuțiile despre un posibil zid anti-dronă par tot mai urgente.

„Acest impuls este, de fapt, generat de incursiunile recente”, explică Katja Bego, cercetător senior în cadrul programului de securitate internațională al think tank-ului Chatham House.

Dronele sau, oficial, Sisteme Aeriene Neînsoțite (UAS) – au transformat deja câmpul de luptă. În estul Ucrainei, cele mai folosite sunt drone mici, cu rază scurtă, de aproximativ 25 de centimetri, care transportă încărcături explozive.

Dar nu acestea reprezintă amenințarea principală pentru restul Europei. Dronele mari, capabile să zboare peste 1.000 km, sunt cele care alimentează solicitările pentru un zid european anti-dronă.

Rusia folosea anterior drone Shahed-136 importate din Iran, dar acum produce varianta proprie: Geran-2. Unele dintre acestea au fost printre dronele care au pătruns în Polonia.

Așa că unii se întreabă: ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar trimite, într-o zi, 200 de drone? Sau 2.000? Cum ar răspunde NATO și, mai ales, ar putea răspunde? Trimiterea de avioane de vânătoare de fiecare dată ar fi extrem de costisitoare.

O invazie de drone misterioase

Ucraina și-a intensificat și ea atacurile cu drone cu rază lungă asupra aeroporturilor rusești și infrastructurii critice, aducând războiul aproape de populația rusă. Există și drone maritime – vehicule fără echipaj care se deplasează la suprafață sau sub apă – folosite cu mare eficiență de Ucraina împotriva flotei ruse din Marea Neagră.

Dar există ceva poate și mai tulburător decât dronele de atac identificate clar: misterul dronelor anonime observate în Europa. Apar uneori noaptea, în jurul aeroporturilor din Belgia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Germania și Lituania.

Aceste drone „civile”, neînarmate, sunt lansate anonim, iar originea lor e greu de demonstrat, inclusiv dacă vin de pe nave aflate în apropierea coastelor. Suspiciunile se îndreaptă spre Rusia. Oficialii occidentali cred că Moscova folosește intermediari pentru a lansa local aceste drone scurte, cu scopul de a provoca haos și perturbări. Kremlinul neagă.

Belgia este un obiectiv important, găzduind sediile NATO, UE și Euroclear (care gestionează tranzacții financiare de trilioane de dolari). Există o dezbatere în curs cu privire la alocarea a 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, iar coincidențele cu apariția dronelor în jurul aeroporturilor din Bruxelles și Liege ridică semne de întrebare.

Marea Britanie a trimis chiar o echipă RAF specializată în contracararea dronelor pentru a sprijini Belgia.

Dronele misterioase îngrijorează atât din cauza riscului pentru avioane, cât și a riscului de spionaj asupra bazelor militare și infrastructurii energetice.

Ideea zidului anti-dronă vizează apărarea Europei împotriva dronelor lansate direct de Rusia.
Ar fi un sistem integrat, de radare, senzori, bruiaj și arme, întins de la statele baltice până la Marea Neagră.

UE vrea ca noul sistem să fie operațional până la finalul anului 2027. Țările cele mai interesate sunt cele apropiate geografic de Rusia – Polonia, Finlanda. Experții spun însă că deși necesar, un astfel de sistem nu ar putea fi nici complet, nici infailibil.

Cum oprești dronele: distrugere vs bruiaj

Există multe metode de detectare: radare aeriene, radare terestre, sisteme acustice, camere optice și infraroșu. După detectare urmează două opțiuni: hard kill (distrugere cu arme) sau soft kill (bruiaj electronic).

Dronele rusești și ucrainene folosite pe front pot evita bruiajul prin cabluri cu fibră optică de zeci de kilometri, dar asta nu e posibil pentru drone care zboară peste țări întregi.

Oprirea fizică (hard kill) poate fi făcută cu rachete, avioane, elicoptere sau chiar lasere – deși acestea din urmă nu sunt „armele minune” pe care le speră unii.

Orice zid anti-dronă trebuie să gestioneze simultan o varietate de amenințări.

O problemă financiară majoră

Europa se confruntă deja cu alte forme de război hibrid atribuite Rusiei: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaj. Iar NATO consideră că apărarea aeriană este prioritatea principală.

Primele etape ale zidului anti-dronă ar trebui activate în câteva luni, dar proiectul complet este extrem de costisitor.
Protejarea unei zone de mii de kilometri necesită radare, interceptoare și personal în alertă permanentă.

Chiar și cu bugete de apărare în creștere, resursele sunt disputate între nave, submarine, arme nucleare și sateliți. De aceea proiectul rămâne controversat financiar.

Să tragi în arcaș, nu în săgeată

Problema este că pe măsură ce noile sisteme anti-dronă apar, apar și drone noi capabile să le ocolească – un adevărat război al tehnologiilor.

Unii experți spun că poate punem întrebarea greșită. În loc să construim doar o barieră anti-dronă, ar trebui descurajate direct țările sau actorii care le lansează.

Dar o lovitură militară asupra bazelor rusești ar fi extrem de riscantă. Dilema NATO rămâne aceeași din 24 februarie 2022: cum să ajute Ucraina fără a declanșa un război NATO–Rusia.

Construirea unui zid defensiv este una. Atacarea locațiilor de lansare a dronelor este cu totul altceva.