De ce nu a fost doborâtă drona căzută la Galați? General MApN: Limitări legale și timp foarte scurt de reacție

Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a explicat de ce drona care a căzut la Galați nu a fost doborâtă în momentul în care a pătruns în spațiul aerian al României.

Potrivit acestuia, prima limitare este una legală. Armata Română nu poate executa foc dacă există riscul ca proiectilul să ajungă în spațiul aerian al unei țări vecine.

„Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei”, a declarat generalul Gheorghe Maxim.

„Timpul la dispoziție, patru minute, a fost extrem de scurt”

Reprezentantul MApN a mai explicat că, pentru angajarea unei ținte aeriene, este nevoie de parcurgerea mai multor etape: detecție, identificare, clasificare, luarea deciziei și combaterea propriu-zisă a țintei.

„Pentru a angaja o țintă aeriană este nevoie de un anumit timp, care presupune detecție, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere și angajarea acesteia. Timpul la dispoziție pe care l-am avut, patru minute, a fost extrem de scurt”, a precizat generalul.

Întrebat dacă România deține sisteme capabile să intercepteze astfel de drone, în condițiile unui timp de reacție foarte scurt, Gheorghe Maxim a afirmat că România are un sistem de supraveghere a spațiului aerian, dar și sisteme de apărare aeriană cu baza la sol.

„Avem un sistem care asigură supravegherea spațiului aerian al României și spațiul aerian adiacent, în limita posibilităților tehnice și a radio-orizontului, pentru că sistemele de supraveghere a spațiului aerian sunt performante. Avem sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, care sunt proiectate și realizate înainte de 2023, când a demarat acest război al dronelor”, a spus generalul Maxim.

MApN: România își îmbunătățește sistemele anti-dronă

Generalul a subliniat că România are o preocupare permanentă pentru îmbunătățirea capacității de combatere a amenințărilor aeriene de tip dronă.

„România are o preocupare permanentă ca să-și îmbunătățească sistemul de angajare și de combatere a unor astfel de amenințări aeriene. Așa cum știți, și este un subiect foarte bine discutat în programul SAFE, sunt prevăzute două astfel de capabilități, respectiv sistemele Skynex și Skyranger”, a precizat locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.

Întrebat dacă legislația actuală limitează capacitatea Armatei de a interveni în astfel de situații, generalul a spus că militarii acționează strict în cadrul prevederilor legale aplicabile în România.

„În momentul de față, eu vă pot spune doar că eu și toți cei care îmi sunt subordonați acționăm în limitele prevederilor legale aplicabile în România”, a declarat Gheorghe Maxim.

„Suntem pe timp de pace”

Reprezentantul MApN a precizat că există o preocupare la nivelul Ministerului Apărării pentru adaptarea cadrului legislativ aplicabil pe timp de pace, astfel încât autoritățile să poată gestiona mai eficient astfel de situații.

„În cadrul Ministerului Apărării Naționale este o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ aplicabil pe timp de pace, pentru că suntem pe timp de pace, pentru a putea angaja și limita astfel de situații, cum a fost cea din această noapte”, a afirmat generalul.

Acesta a insistat că una dintre limitările actuale privește utilizarea armelor și dispozitivelor din dotarea armatei în spațiul aerian al altei țări.

„Avem o limitare privind utilizarea armelor și dispozitivelor din dotarea armatei în spațiul aerian al unei alte țări. Pentru a angaja o astfel de amenințare este nevoie de un timp de detecție, de analiză și de decizie”, a mai spus generalul Maxim.

Sisteme de apărare aeriană, dislocate în nordul Dobrogei

Generalul Gheorghe Maxim a mai precizat că, în dispozitivul care asigură securitatea populației și a infrastructurii din zona de nord a Dobrogei, au fost dislocate sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, dintre cele aflate în dotarea Armatei României.

„În dispozitivul care asigură securitatea populației și a infrastructurii din zona de nord a Dobrogei au fost sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, dintre cele care sunt în dotarea Armatei României în prezent”, a declarat acesta.

Întrebat despre amplasarea acestor sisteme, generalul a spus că proprietatea privată este protejată de lege și că, în unele cazuri, armata a avut nevoie de acord pentru instalarea echipamentelor.

„Proprietatea privată este ocrotită prin lege. Dar nu este război, suntem în situație de pace. Acolo unde am primit acordul să instalăm sisteme, am instalat. Acolo unde nu am primit acordul, nu am putut să le instalăm”, a explicat generalul.

Reprezentantul MApN a mai precizat că sistemele de apărare aeriană cu baza la sol au fost dislocate, însă nu pot fi amplasate „piesă lângă piesă”, iar traiectoria dronei nu a intrat în zona de angajare a acestora.

„Am dislocat sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, însă, așa cum am spus, nu le putem amplasa piesă lângă piesă, iar traiectoria de evoluție nu a intrat în zona de angajare a acestora”, a spus generalul Gheorghe Maxim.