„De fapt, nu am văzut nimic, pentru că toate comunicatele care au fost date și le-am urmărit, declarațiile oficialilor, spre deosebire de declarațiile unor specialiști precum domnul Mateiu sau ale altor militari activi sau în rezervă, au fost praf în ochi. S-au ocultat, de fapt, cauzele acestei povești”, a declarat Ștefan Ciochinariu.
Profesorul spune că autoritățile nu au explicat ce s-a întâmplat după ce drona a fost pierdută de pe radar.
„Alarmele în Ucraina au început la 21:30. După cinci ore, drona despre care vorbim a fost descoperită la 1:46, undeva aproape la 20 de kilometri de Reni, care este pe malul Dunării. A intrat în spațiul aerian al României la 1:52, după care, atenție mare, patru minute mai târziu a dispărut. A dispărut de pe radar. Nimeni nu ne explică ce s-a întâmplat după ce drona a fost pierdută de pe radar, citez acum motivația oficială, «din cauza terenului deluros»”, a afirmat acesta.
„E greu de crezut că în numai patru minute drona a parcurs peste 100 de kilometri”
Ștefan Ciochinariu susține că explicațiile privind traseul dronei ridică semne de întrebare, în condițiile în care Galațiul se află la peste 100 de kilometri de zona de frontieră indicată.
„E greu de crezut că în numai patru minute drona aceea a parcurs peste 100 de kilometri până la Galați, aflat la peste 100 de kilometri de graniță. MApN nu ne spune nimic despre ce s-a întâmplat după intrarea pe teritoriul național”, a spus profesorul.
Acesta afirmă că înțelege riscurile privind doborârea unei drone deasupra unui oraș, însă întreabă de ce nu a fost interceptată înainte de a ajunge într-o zonă urbană.
„Noi înțelegem că nu se poate trage cu racheta deasupra unui perimetru urban, cum ni s-a oferit o explicație oficială. Dar până la Galați drona nu a mers numai prin orașe. Chiar n-a survolat niciun câmp, niciun teritoriu unde putea fi doborâtă fără a pune în pericol populația? În paranteză fie spus, ucrainenii nu mai doboară dronele cu rachete de peste doi ani de zile”, a declarat Ciochinariu.
Întrebări despre comunicarea cu Ucraina și legislația românească
Profesorul de relații internaționale spune că autoritățile nu au precizat dacă România a fost avertizată de Ucraina că o dronă se îndreaptă către teritoriul național.
„Nu știm dacă partea ucraineană ne-a înștiințat sau nu despre faptul că o dronă în derivă se îndreaptă către România. Ni s-a spus că noi nu putem trage în direcția Ucrainei, de unde vine drona, pentru că Ucraina ar putea interpreta că e un atac din partea noastră. Și asta în condițiile în care toată lumea știe că Kievul ne roagă de doi ani de zile să tragem fără probleme în dronele care ne amenință teritoriul, că ei nu o vor interpreta nicicum”, a spus acesta.
Ștefan Ciochinariu acuză și lipsa unor explicații privind măsurile luate după incidentele anterioare cu drone căzute pe teritoriul României.
„Nimeni nu ne-a explicat ce măsuri au fost luate după precedentele 27 de drone rusești căzute pe teritoriul românesc. Și mai apare o întrebare: cum adică nu avem legislație după patru ani de război la graniță? Patru ani și nu avem legile de care are nevoie armata?”, a mai spus profesorul.
„Asistăm la o defilare de declarații și comunicate care nu spun nimic”
Profesorul critică și lipsa unor investiții și cooperări clare în domeniul combaterii dronelor, în condițiile în care România are, spune el, parteneri cu experiență în acest domeniu.
„Cum să se investească, atunci când în Parlament avem partide care fac poliția politică a Rusiei? România, ce fel de stat suntem noi? Cum adică un proprietar de teren refuză amplasarea unei instalații militare pentru apărarea țării? Unde s-a mai văzut așa ceva?”, a declarat Ciochinariu.
Acesta consideră că România ar trebui să explice mai clar ce forme de cooperare există cu state care au experiență în combaterea dronelor.
„Avem relații excelente cu Ucraina și Israel, ambele țări cu experiență foarte valoroasă în combaterea dronelor aeriene. Ce cooperare cu armatele celor două țări există pentru apărarea României? Nimeni nu ne spune nimic. Asistăm la o defilare de declarații și comunicate care nu spun nimic. Sunt doar justificări și vorbe goale, abureli pentru anestezierea opiniei publice”, a spus profesorul.
„Nu va fi ultima dronă căzută în România”
Ștefan Ciochinariu avertizează că incidentul de la Galați nu este unul izolat și spune că autoritățile trebuie să fie pregătite pentru repetarea unor astfel de situații.
„Nu e pentru prima oară când o dronă cade în România și să știți că nu va fi nici ultima. Întrebarea este dacă data viitoare vom fi la fel de bine pregătiți, după cum ne asigură mai-marii țării și ai armatei. E o situație absolut intolerabilă”, a afirmat profesorul.
Acesta susține că autoritățile nu trebuie să aștepte producerea unei tragedii pentru a lua măsurile necesare.
„Nu trebuie să se ajungă, avea dreptate domnul colonel Mateiu, la victime, la oameni morți, pentru ca cineva să se trezească în această țară și să facă ce trebuie. Ni se tot spune că situația e sub control. Păi e sub control până vine drona. Când vine drona, nu mai e sub control”, a declarat Ștefan Ciochinariu.
Urmărește-ne pe Google News
