Dezinformarea, cea mai periculoasă pandemie. Mihai Coman, profesor de jurnalism: Noi avem o mare problemă – a deprofesionalizării presei. Filtrele tradiționale de limitare a informațiilor care nu merită să fie știri au dispărut

Spațiul online și nu numai abundă în știri false, neverificate, informații scoase din context ori opinii lansate cu scopul clar de a manipula.

Indiferent dacă mesajele false sunt redistribuite din neglijență sau tocmai cu intenția de a exploata subiecte sensibile, efectul e același.

Specialiștii în comunicare ne sfătuiesc să ținem seama de 3 reguli după care identificăm o dezinformare.

Bogdan Oprea, profesor de jurnalism: „Semnalul clar că știrea respectivă o suspectăm că e fake news e din titlu. Titlurile, fie ele de burtieră, în cazul televiziunilor, fie de online sau de presă scrisă, care din start ne revoltă, ne intrigă. (…) Ce pot să facă utilizatorii obișnuiți de internet este să verifice cuvintele cheie din informația respectivă. (…) Dacă nu vor regăsi subiectul respectiv în surse media credibile, să fie convinși că acele informații nu sunt adevărate.„

Mihai Coman, profesor de jurnalism: „Publicul începe să aibă o anumită imunitate. (…) El privește cu o anumită detașare, chiar și cu ironie, neîncredere. (…) Noi avem o mare problemă, aceea a deprofesionalizării presei. Și din cauza asta, filtrele tradiționale de evaluare și de limitare a știrilor, informațiilor care nu merită să fie știri că nu sunt sigure, au dispărut.„

Educația și abilitatea de a verifica informațiile care ajung la noi ne feresc de capcane.

Reporter: La momentul acesta, care este cel mai grav fake news care circulă în România?

Cristian Pantazi, jurnalist: Informația falsă că SUA sunt cele care au pornit conflictul din Ucraina. Aceasta este minciuna cea mai evidentă.

Raportul anual realizat în cadrul Universității Oxford în 38 de țări arată că România se află pe locul al 12-lea în topul celor care se tem că sunt victime ale dezinformării.