Date alarmante privind depresia în rândul tinerilor. Sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa
Depresia este o problemă tot mai frecventă în rândul tinerilor din Europa, iar datele recente arată o realitate alarmantă.
Peste 14 milioane de tineri din Uniunea Europeană, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, au avut probleme de sănătate mintală în anul 2019, iar în 2022, 36% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 28 de ani au prezentat simptome de depresie, conform Institutului Național de Sănătate Publică.
Aceste cifre subliniază urgența unei acțiuni coordonate pentru protejarea sănătății mintale a tinerilor și combaterea efectelor devastatoare ale depresiei.
În fiecare an, în prima săptămână a lunii octombrie, Europa marchează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei, o inițiativă a Asociației Europene pentru Combaterea Depresiei. Aceasta vizează sensibilizarea publicului cu privire la impactul depresiei, încurajarea unei mai bune înțelegeri a afecțiunii și combaterea stigmatizării și discriminării celor afectați.
Depresia nu este doar o stare temporară de tristețe sau lipsă de motivație. Este o boală gravă care poate afecta profund viața unei persoane și capacitatea să de a funcționa.
Printre semnele comune ale depresiei se numără tristețea persistentă, pierderea interesului pentru activitățile care altădată aduceau plăcere, sentimente de vinovăție sau lipsă de valoare personală, probleme de somn sau apetit, oboseală constantă și dificultăți de concentrare.
Este important de subliniat că depresia clinică este diagnosticată atunci când aceste simptome persistă timp de cel puțin două săptămâni. Ea poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau statut socio-economic. Dacă te confrunți cu astfel de simptome, este crucial să cauți ajutor. Depresia poate fi tratată cu succes printr-o combinație de medicamente și psihoterapie.
Adolescența și perioada timpurie a vieții adulte sunt etape extrem de vulnerabile, potrivit hotnews.ro. Tinerii se confruntă cu schimbări majore fizice, emoționale și sociale, ceea ce le poate intensifica stările de anxietate sau depresie.
Într-un raport din 2022, 40% dintre persoanele evaluate cu tulburări emoționale erau tineri cu vârste cuprinse între 19 și 25 de ani, iar femeile erau afectate cu 56% mai mult decât bărbații.
Aceste cifre ridică semne de alarmă, în special în contextul în care sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere.
O problemă adițională o reprezintă lipsa accesului adecvat la servicii de sănătate mintală.
Aproape jumătate dintre tinerii din Uniunea Europeană au raportat nevoi nesatisfăcute în ceea ce privește îngrijirile de sănătate mintală, comparativ cu 23% dintre adulți.
Recunoașterea și înțelegerea semnelor depresiei sunt pași importanți, însă la fel de esențială este și intervenția timpurie. Solicitarea ajutorului din partea unui specialist, fie el psiholog, psihiatru sau consilier, poate face o diferență semnificativă în procesul de vindecare. Psihoterapia și medicamentele antidepresive sunt două metode principale de tratament care pot ajuta la gestionarea depresiei.
De asemenea, suportul social joacă un rol crucial. Menținerea legăturilor apropiate cu familia și prietenii, comunicarea deschisă despre stările emoționale și împărtășirea experiențelor pot contribui la o mai bună sănătate mintală.
În plus, adoptarea unor obiceiuri sănătoase precum exercițiile fizice regulate, o alimentație echilibrată și somnul suficient pot îmbunătăți starea generală de bine și pot ajuta la combaterea simptomelor depresiei.
Un alt aspect de care trebuie să ținem cont este utilizarea rețelelor sociale. Studiile arată că utilizarea excesivă a acestor platforme poate agrava simptomele depresiei.
În 2022, 11% dintre adolescenți au prezentat semne de comportament problematic în rețelele sociale, manifestând simptome asemănătoare dependenței. Este esențial că tinerii să fie conștienți de impactul negativ pe care utilizarea excesivă a tehnologiei îl poate avea asupra sănătății lor mintale și să fie încurajați să ia pauze regulate și să se implice în activități offline.
UE și statele membre au recunoscut importanța protejării sănătății mintale a tinerilor și au început să ia măsuri pentru a aborda această criză. Printre acțiunile întreprinse se numără îmbunătățirea accesului la îngrijiri de sănătate mintală, promovarea unui mediu digital sigur și sănătos, combaterea stigmatizării asociate cu tulburările mintale și facilitarea schimbului de bune practici între statele membre.
Mai mult decât atât, încurajarea cercetării asupra impactului pe care sănătatea mintală îl are asupra tinerilor și dezvoltarea unor programe educaționale care să ajute la creșterea conștientizării sunt pași esențiali pentru a răspunde nevoilor acestora.