CNN. Lipsa de educație despre menopauză pune în pericol sănătatea femeilor. Iată de ce este periculoasă

Menopauza schimbă viața a jumătate din populația globului, dar rămâne o etapă despre care femeile știu surprinzător de puțin. De la bufeuri, dureri musculare și oboseală extremă, până la risc crescut de boli cardiovasculare, osteoporoză și afecțiuni respiratorii, impactul este adesea subestimat, mai ales în țările cu venituri mici, scrie CNN într-o analiză.

Experții atrag atenția că lipsa de informare, accesul redus la îngrijire și politicile de sănătate centrate aproape exclusiv pe perioada reproductivă lasă milioane de femei nediagnosticate, neascultate și fără sprijin adecvat într-un capitol esențial al vieții lor.

Simptome precum bufeurile și schimbările de dispoziție sunt bine cunoscute și adesea stereotipe, însă experții din întreaga lume doresc să sublinieze faptul că femeile se confruntă cu o gamă largă de schimbări ale corpului lor în timpul menopauzei – iar lipsa de conștientizare înseamnă că multe vor începe să experimenteze simptome fără să știe de ce.

Iată ce trebuie să știe toată lumea.

Ce este menopauza – și de ce oamenii nu știu suficient despre ea?

Menopauza este momentul în care femeile experimentează încetarea menstruației timp de mai mult de 12 luni și marchează sfârșitul anilor lor reproductivi.

La nivel global, majoritatea femeilor experimentează menopauza între vârstele de 45 și 55 de ani, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Însă un studiu realizat pe femei din Statele Unite și Coreea de Sud a constatat că până la 9,4% dintre persoane (aproximativ 1 din 10) o experimentează între 40 și 44 de ani, în timp ce pentru până la 8,6% dintre persoane se întâmplă înainte de vârsta de 40 de ani. În cazuri foarte rare, femeile pot trece prin menopauză încă de la 20 de ani. La unele, menopauza poate apărea în urma unei histerectomii complete, inclusiv îndepărtarea ovarelor, sau din alte motive medicale.

În cazul menopauzei naturale, prima etapă este perimenopauza. Aceasta este perioada în care ovarele produc treptat mai puțini hormoni, afectând ciclurile menstruale. Simptomele includ menstruații neregulate, bufeuri, tulburări de somn și schimbări de dispoziție.

Perimenopauza poate începe încă de la mijlocul anilor ’30, durând aproximativ patru până la opt ani, dar multe femei nu își amintesc când a început pentru ele, explică Gayathri Delanerolle, cercetătoare la Hampshire and Isle of Wight Healthcare NHS Foundation Trust din Marea Britanie. În interviurile calitative, unele femei își amintesc momentul exact în care au avut un bufeu sau când somnul lor a început să se înrăutățească, dar altele nu au nicio idee, declară ea pentru CNN. „Menopauza nici măcar nu a fost pe radar.”

Studiile arată că majoritatea femeilor știu puține lucruri despre menopauză. Un studiu, care a chestionat peste 800 de femei aflate la postmenopauză, majoritatea din Marea Britanie, a constatat că peste 90% dintre ele nu fuseseră niciodată învățate despre menopauză la școală și aproape jumătate au spus că se simt complet neinformate în această privință. Femeile au spus, de asemenea, că medicii lor nu aveau cunoștințe adecvate, ceea ce le-a făcut să se simtă „respinse și nesprijinite” după consultații. Alte studii au produs constatări similare.

Joyce Harper, profesoară la Institutul de Sănătate a Femeii din cadrul University College London și coautoare a studiului, a declarat pentru agenția de știri a Universității că rezultatul arată că „femeile au o lipsă de educație cu privire la această etapă cheie a vieții… Împreună cu o lipsă raportată de educație din partea profesioniștilor din domeniul sănătății, femeile pot rămâne nediagnosticate și nesprijinite”.

Menopauza poate apărea în multe feluri și în momente diferite

Menopauza este clasificată drept „prematură” atunci când apare înainte de vârsta de 40 de ani și „precoce” înainte de vârsta de 45 de ani.

Cercetările sugerează că, în țările cu venituri mici și medii, ratele menopauzei precoce și premature au crescut și că vârsta medie a menopauzei a scăzut.

„Dacă menopauza apare la o vârstă fragedă, te vei confrunta cu ea pentru o perioadă mai lungă de timp”, spune Nikita Rajput, ofițer științific la Centrul pentru Epidemiologie a Cancerului din cadrul Centrului Memorial Tata din Navi Mumbai, India. Cercetările sale au descoperit că femeile din India rurală se confruntă cu „acces limitat la asistență medicală, conștientizare scăzută și rate mai mari de menopauză prematură”, declară ea pentru CNN.

Alte forme de menopauză includ cea chirurgicală, declanșată de o histerectomie pentru a îndepărta uterul și ovarele, și menopauza medicamentoasă, în care tratamente precum chimioterapia sau radioterapia pot afecta funcționarea ovarelor și pot duce la instalarea menopauzei.

Experții în sănătate din India și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ratele ridicate de menopauză prematură și precoce din țară, studiile indicând legătura acesteia cu histerectomiile. Acest lucru este valabil mai ales în rândul tinerelor din medii rurale, cu venituri mici, cu un nivel scăzut de educație și provenite din medii cu venituri mici. Rajput declară pentru CNN că, atunci când aceste femei suferă de afecțiuni ginecologice, cum ar fi sângerări excesive sau fibroame, se simt forțate să facă histerectomii, posibil sub presiunea soțului sau a socrilor sau chiar a medicilor care ar putea sugera operația ca primă acțiune. Studiile arată că multe femei nu sunt conștiente de amploarea procedurilor la care au fost supuse.

Simptomele menopauzei variază de la o persoană la alta

Cele mai frecvente simptome ale menopauzei sunt bufeurile și transpirațiile nocturne, care apar în 80% din cazuri, potrivit Societății de Menopauză din SUA, dar alte simptome comune includ uscăciunea vaginală, urinarea urgentă, insomnia și modificările de dispoziție, inclusiv depresia și iritabilitatea.

„Multe femei au raportat, de asemenea, dureri de cap, migrene… și dificultăți de somn sau de menținere a somnului”, spune Delanerolle. Multe se confruntă și cu incontinență, care le afectează apoi alte aspecte ale vieții, inclusiv munca și exercițiile fizice.

În plus, femeile se pot confrunta cu simptome precum palpitații, dureri articulare și musculare, modificări ale libidoului, concentrare slabă, creștere în greutate și căderea părului, potrivit Clinicii Mayo.

Alte simptome mai puțin frecvente includ ochii uscați, în timp ce unele femei raportează și modificări ale vederii. De asemenea, se pot confrunta cu vânătăi mai ușor și pot suferi de uscăciune a gurii sau acnee.

Delanerolle spune că a întâlnit și alte simptome în cercetările sale, inclusiv mâncărimi ale scalpului și mâncărimi ale pielii. Unele femei din India și Marea Britanie au raportat chiar o creștere a libidoului, adaugă ea.

„Menopauza poate fi o experiență extrem de individualizată”, spune Delanerolle, și pentru că unele simptome sunt frecvente și în alte afecțiuni, „uneori nu este posibil să se creadă cu certitudine că acestea sunt legate de menopauză.”

Ea consideră că este nevoie de cercetări cuprinzătoare, campanii de conștientizare a publicului, inclusiv în școli, și instruire bazată pe dovezi pentru profesioniștii din domeniul sănătății.

De ce este periculos faptul că femeile nu știu suficient despre menopauză?

Menopauza și simptomele acesteia durează în medie aproximativ șapte ani, potrivit Clinicii Cleveland, și este important ca femeile să poată înțelege și identifica prin ce trec.

Femeile prezintă, de asemenea, un risc crescut de boli cardiovasculare după menopauză, ceea ce face important ca acestea să devină mai active și să își gestioneze dieta. Acest lucru se datorează faptului că menopauza provoacă o scădere semnificativă a nivelului de estrogen – care acționează în reglarea colesterolului și a grăsimilor – crescând riscul de a dezvolta boli coronariene sau de a suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral, potrivit Fundației Britanice a Inimii. Bolile de inimă sunt principala cauză de deces la femei la nivel mondial.

Studii multiple arată, de asemenea, un risc mai mare de afecțiuni respiratorii, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), după menopauză, în special menopauza prematură.

Om Kurmi, profesor asociat de epidemiologie și cercetare în domeniul sănătății la Universitatea Coventry din Marea Britanie, spune că o mai mare conștientizare va ajuta femeile să obțină sprijinul corect și să facă schimbările necesare în stilul lor de viață, pentru a atenua riscurile pentru sănătate pe care le aduce menopauza.

De exemplu, schimbările stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, creșterea exercițiilor fizice, reducerea nivelului de stres și pierderea în greutate, pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la combaterea riscului crescut de afecțiuni precum osteoporoza și bolile de inimă. Un alt domeniu este sănătatea mintală, despre care Kurmi spune că „nu este deloc discutată”. Deși simptomele menopauzei, cum ar fi iritabilitatea, schimbările de dispoziție și insomnia, sunt bine documentate, există și un risc crescut de depresie și anxietate, așa cum arată studii recente.

Femeile „trebuie să recunoască faptul că, dacă sunt la menopauză, probabilitatea de a avea anumite probleme de sănătate este mai mare în comparație cu cele care nu au”, a declarat Kurmi pentru CNN. „Odată ce înțelegi simptomele… (acestea) pot fi gestionate bine.”

Cum pot femeile să gestioneze simptomele menopauzei? Și diferă acest lucru la nivel global?

Cea mai prescrisă opțiune de îngrijire pentru menopauză la nivel mondial este terapia hormonală, cunoscută și sub denumirea de terapie de substituție hormonală sau THS, care funcționează prin înlocuirea hormonilor a căror producție a scăzut în organism. Una este terapia cu estrogen – administrată de obicei femeilor care au suferit histerectomii – iar un al doilea tip este o combinație a hormonilor estrogen și progesteron, oferită și altora. Se consideră că terapia hormonală ajută la atenuarea simptomelor și riscurilor asociate cu menopauza, iar tratamentul durează de obicei între doi și cinci ani, uneori chiar mai mult. Întreruperea tratamentului poate readuce simptomele menopauzei.

Însă aceste terapii sunt mai disponibile în țările cu venituri mari din cauza costurilor, a accesului la servicii de asistență medicală și a cunoștințelor de care dispun practicienii pentru a le prescrie ulterior. Cu toate acestea, disparitățile se observă și în țările cu venituri mari, cei mai înstăriți din punct de vedere financiar tinzând să aibă un acces mai mare.

Există unele efecte secundare cunoscute ale terapiei hormonale, inclusiv sângerări vaginale neregulate și sensibilitate la sâni, precum și un risc crescut de cheaguri de sânge și boli ale vezicii biliare. Există, de asemenea, o ușoară creștere a riscului de cancer mamar, ovarian și endometrial (uterin), dar, potrivit Cancer Research UK, riscul rămâne mic și depinde de mulți factori, cum ar fi tipul de terapie, durata tratamentului, vârsta și starea generală de sănătate și stilul de viață. Experții spun că femeile ar trebui să își cântărească toate opțiunile și să decidă, ceea ce se poate întâmpla numai dacă au la îndemână opțiuni și informații.

Există, de asemenea, medicamente care pot fi prescrise pentru a gestiona simptome specifice, cum ar fi antidepresivele pentru tratarea bufeurilor. Multe femei preferă să adopte o cale mai naturală, existând mai multe suplimente din plante care pretind că ajută la gestionarea simptomelor precum bufeurile și tulburările de somn. Cu toate acestea, acestea nu sunt în general recomandate de autoritățile sanitare din cauza lipsei de dovezi privind eficacitatea și siguranța lor. Alte opțiuni includ administrarea de suplimente de vitamine și schimbarea stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, pierderea în greutate și exercițiile fizice regulate, care pot fi opțiuni mai ușoare pentru femeile din mediile cu venituri mici.

O analiză a cercetărilor din SUA și cinci țări europene a constatat că majoritatea femeilor care au prezentat simptome moderate până la severe au făcut schimbări în stilul de viață pentru a le gestiona. Cel mai frecvent prescris tratament a fost terapia hormonală, urmată de antidepresive.

În SUA, o decizie recentă de eliminare a etichetei cu „avertismentul înfricoșător de tip cutie neagră” de pe produsele de terapie de substituție hormonală (THS) ar putea determina mai multe femei să aleagă acest tratament. Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din această țară a decis să elimine avertismentul „cutie neagră” care menționează riscurile crescute de boli precum cancerul de sân și demența, spunând că măsura a fost „pentru a opri mașina de frică care îndepărtează femeile de acest tratament care le schimbă viața, chiar le salvează vieți”, potrivit comisarului FDA, Dr. Marty Makary.

De ce femeile (și bărbații) și factorii de decizie politică trebuie să fie atenți

„Populația este în creștere, durata de viață este în creștere, iar asta înseamnă că și femeile, 50% din populația globală, sunt în creștere”, spune Kurmi. Și, având în vedere că femeile trăiesc mai mult decât bărbații, raportul ONU privind Perspectivele Populației Mondiale 2024 arată că este nevoie de a prioritiza „nevoile de îngrijire medicală specifice genului” și de a construi „sisteme de sprijin social mai puternice pentru a atenua potențialele poveri legate de îngrijire”.

Având în vedere că există tot mai multe femei care „au peste 40 de ani, 50 de ani în zilele noastre”, Kurmi, care face parte dintr-o echipă de cercetători care analizează nevoia urgentă de atenție acordată menopauzei, a declarat pentru CNN că va exista o creștere a problemelor de sănătate legate de menopauză.

Serviciile de sănătate din multe țări cu venituri mici și medii, precum India, își concentrează încă cea mai mare parte a bugetului pentru femei pe sănătatea sexuală și reproductivă, din cauza unor probleme precum ratele ridicate ale mortalității materne, pe care guvernul indian o consideră o „problemă critică de sănătate publică”. Însă un număr tot mai mare de femei în vârstă au nevoie și ele de îngrijire, iar politicile încă nu abordează nevoile acestora. „Guvernul cunoaște femeile doar ca persoane reproductive, nu și post-reproductive. Nu sunt femei sau sunt definite doar de uterul lor”, spune Rajput. Ceea ce este necesar este o politică și o schemă de sănătate post-reproductivă, explică ea.

Stigmatul persistent din jurul menopauzei trebuie, de asemenea, abordat.

„Percepția despre menopauză trebuie să se schimbe. Și o mare parte din aceasta vine odată cu conștientizarea”, spune Delanarelle de la trustul NHS din Marea Britanie. Ea consideră că învățarea fetelor adolescente despre menopauză la școală poate face o diferență, deoarece „pe măsură ce cresc… înțeleg că menopauza nu este sfârșitul pentru ele. Este un alt capitol. Ai o carte, iar menopauza este un alt capitol.”