Într-un pliant de prezentare, dezvoltatorul imobiliar laudă „stilul maiestuos” al arhitecturii clădirii și locația sa privilegiată, la doar 15 minute de mers pe jos până la mare, adăugând totuși o notă de subsol: clădirea a fost avariată în timpul unor „evenimente militare”.
Clădirea care se afla inițial acolo a fost, de fapt, demolată de dezvoltatori după ce Rusia a cucerit Mariupolul printr-un asalt brutal care a ucis mii de oameni și a devastat fondul locativ al acestui oraș-port ucrainean.
Foștii locatari ai clădirii Casei Ceasului din Mariupol s-au considerat norocoși că au supraviețuit, însă acum sunt excluși din procesul de reconstrucție al clădirii, care a fost vândută în mare parte noilor veniți din Rusia.
”Noi, foștii proprietari, nu avem dreptul să fim acolo”, a spus Elena Pudak, a cărei mamă deținea un apartament spațios în clădire, dar care locuiește acum în Germania.
A landmark building of the city of #Mariupol, the House with a clock. Here was once the workshop of the monumentalist Viktor Arnautov. In the end, russians demolished it, even though they promised the citizens of Mariupol to reconstruct it.
— Mariia Kramarenko (@KramarenkoMari3) April 17, 2023
5/ pic.twitter.com/F4Qwl2iO9k
Cândva un reper al patrimoniului unic al Mariupolului, Casa Ceasului stă acum ca un monument al transformării orașului de către Rusia, atât în scopuri economice, cât și politice. În teritoriile ocupate, autoritățile susținute de Rusia au confiscat mii de apartamente după ce le-au declarat „fără proprietar”, lăsându-i pe ucrainenii care au fugit în fața unor obstacole tot mai mari pentru a se întoarce, a-și demonstra dreptul de proprietate sau a solicita despăgubiri.
Între timp, noii veniți din Rusia se bucură de o serie de avantaje, cum ar fi rate ipotecare de 2% pentru apartamente în noile dezvoltări imobiliare.
Strategia de a înlocui populația locală din teritoriile cucerite cu etnici ruși este una pe care Moscova o urmează de mult timp. De exemplu, în anii 1930, regiunea Donbas din estul Ucrainei a fost „inundată” de ruși, pe măsură ce Uniunea Sovietică industrializa zona, în timp ce milioane de țărani ucraineni mureau de foame, un act pe care guvernul ucrainean și mulți istorici îl consideră genocid.
Mariupolul a devenit un simbol al cruzimii rusești și al rezistenței ucrainene în timpul asediului din primele săptămâni ale războiului, când zone întregi ale orașului au fost distruse, inclusiv combinatul Azovstal, din care se ridicau coloane de fum gros. Agenții imobiliari promovează acum orașul făcând reclamă la aerul său proaspăt și curat.
O nouă venită, o femeie din Siberia, a spus că a fost fermecată de portocaliul strălucitor al soarelui când a vizitat Mariupolul pentru prima dată anul trecut. A cumpărat un apartament care avea nevoie doar de reparații minore și intenționează să se retragă acolo, împlinind visul soțului ei de a trăi lângă mare. Până atunci, a spus că îl va închiria unei femei din Moscova care locuiește și lucrează acum în Mariupol.
Oleksandr Nosochenko, fost locuitor al Mariupolului, a declarat că un militar rus a ocupat casa sa de vacanță de pe litoral, aflată la marginea orașului. Fiind bărbat de vârstă militară, Nosochenko nu a putut să călătorească înapoi la Mariupol pentru a solicita despăgubiri personal, iar soția lui, care a îndurat asediul rusesc asupra orașului, a refuzat să se întoarcă din principiu.
Casa Ceasului, construită în anul 1950, era una dintre cele mai râvnite adrese dintr-un oraș care, la acea vreme, înflorea. Un ceas nou a fost instalat în timpul lucrărilor de reparație a acoperișului și fațadei, în 2021, cu un spectacol de lumini pe care fostul primar Vadim Boicenko l-a numit un simbol al „erei renașterii Mariupolului”.
Câteva luni mai târziu, locuitorii se adăposteau în subsol, în timp ce forțele ruse asediau orașul. În martie 2022, o rachetă a sfâșiat Casa Ceasului, ucigând mai mulți locatari.
”Atunci ne-am dat seama că nu mai avem unde să ne întoarcem”, a spus Pudak, care fugise din oraș împreună cu soțul și cei trei copii cu doar câteva zile înainte, lăsând cheile apartamentului mamei sale la un vecin.
Deplasările în masă și distrugerile au deschis piața imobiliară. În timp ce muncitorii au început să curețe molozul, agenții imobiliari au cumpărat proprietăți la prețuri mici de la locuitorii care au fugit.
Locuitorii Casei Ceasului s-au împrăștiat prin Ucraina, Rusia și Europa, dar unii au rămas în subsolul clădirii până când, în vară, a apărut o infiltrație de apă. În ciuda pagubelor, oamenii sperau că valoarea istorică a clădirii va asigura conservarea ei. Într-un plan general de reconstrucție a Mariupolului aprobat de Putin în 2022, clădirea era marcată pentru restaurare.
Buldozerele au sosit spre sfârșitul lui 2022. Locuitorii au privit neputincioși cum clădirea a fost demolată. Potrivit Mariei Tikhovskaia, președinta asociației de locatari, trei excavatoare s-au stricat în timpul demolării. ”Casa însăși se opunea distrugerii”, a spus ea într-un videoclip postat online. Imagini din satelit arată că cea mai mare parte a clădirii fusese deja nivelată până la începutul lui 2023.
Chiar și așa, locatarii se așteptau să primească apartamente în noua clădire. Un decret din 2022 le dădea dreptul de a fi relocați pe locul fostei lor locuințe. Ceea ce nu știau era că terenul fusese alocat pentru reconstrucție de către o subsidiară a companiei Roskapstroy, aflată în subordinea Ministerului rus al Construcțiilor.
Realitatea a început să se contureze pentru foștii locatari când, în iulie 2023, pe un canal de Telegram apărut recent, au văzut planurile etajelor și randări generate pe calculator ale noii clădiri. Era cu mai multe etaje decât cea pe care o cunoșteau și avea o compartimentare complet diferită. În loc de apartamente spațioase cu două camere, clădirea fusese împărțită în principal în garsoniere.
Locatarii au încercat să ia legătura cu dezvoltatorul, RKS Development, dar au fost ignorați. În schimb, compania a deschis un birou de vânzări în apropierea șantierului. Printre cumpărători s-a numărat un agent imobiliar din Mariupol, care a rezervat trei apartamente în noua Casa Ceasului. ”A existat mult interes”, a spus acesta, în vârstă de 28 de ani.
Majoritatea celorlalți cumpărători pe care i-a întâlnit erau din Rusia, a mai adăugat.
În privința foștilor locatari, agentul spunea că le înțelege nemulțumirile, dar nu are prea multă compasiune. ”Dacă voiau să continue să locuiască acolo, puteau să achite un avans, ca toți ceilalți”, a spus el. Asta, fără să mai conteze că prețul era de aproape trei ori mai mare decât compensația pe care spun locatarii că au primit-o pentru apartamentele lor. ”Nu ajunge nici măcar să-ți cumperi un loc de veci”, a spus un locatar.
Chiar dacă și-ar fi permis, mulți dintre foștii locatari s-au opus din principiu: De ce ar trebui să plătească ei pentru distrugerea Mariupolului?
În mai puțin de o săptămână, toate apartamentele au fost vândute, a declarat agentul imobiliar. Potrivit unei declarații de transparență a proiectului, cea mai mare parte din costul estimat al construcției, aproximativ 10,5 milioane de dolari, a fost acoperit de viitorii proprietari.
Statele Unite au sancționat compania Roskapstroy și filialele sale pentru activitatea desfășurată în Mariupolul ocupat, mai târziu în 2023. Dezvoltatorul nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Pe măsură ce lucrările de construcție au început, foștii locatari s-au mobilizat, apelând la instituțiile oficiale din așa-numita Republică Populară Donețk, denumirea folosită de Rusia pentru administrația pe care a instalat-o în estul Ucrainei.
Răspunsul primit a fost că legea s-a schimbat: locuitorii nu mai aveau dreptul să fie relocați pe locul fostelor lor locuințe, ci oriunde în interiorul limitelor orașului.
Între timp, mama Elenei Pudak a încercat să se întoarcă la Mariupol pentru a solicita despăgubiri pentru apartamentul ei. A fost, însă, împiedicată să intre în Rusia pe aeroportul Șeremetievo din Moscova, singurul punct legal de intrare pentru cetățenii ucraineni care doresc să revină în teritoriile ocupate. Nu i s-a oferit nicio explicație, dar Pudak bănuiește că autoritățile încearcă să-i țină departe pe cei care au revendicări de proprietate.
Cu tot mai puține opțiuni, locuitorii Casei Ceasului au intentat un proces împotriva Republicii Populare Donețk, susținând că drepturile lor, ca proaspăt naturalizați cetățeni ai Federației Ruse, au fost încălcate. Într-o scrisoare adresată lui Putin, și-au prezentat cazul. Nu au primit niciun răspuns, iar la sfârșitul anului trecut, instanța a respins cererea.
Urmărește-ne pe Google News
