Vladimir Putin a afirmat că racheta balistică hipersonică Oreșnik a intrat în dotarea armatei și va fi amplasată în Belarus. Ce capacități are arma Rusiei
Președintele Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia a început producția celor mai noi rachete hipersonice și a reafirmat planurile de a le amplasa în Belarus, aliatul său, în cursul acestui an.
Alături de președintele belarus Alexander Lukashenko, pe insula Valaam, lângă Sankt Petersburg, Putin a afirmat că armata a selectat deja locurile de amplasare în Belarus pentru racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik, notează Associated Press.
”Pregătirile sunt în curs de desfășurare și, cel mai probabil, le vom finaliza înainte de sfârșitul anului”, a spus Putin, adăugând că prima serie de rachete Oreșnik și sistemele lor au fost produse și au intrat în serviciul militar.
Racheta balistică hipersonică Oreșnik poate transporta focoase nucleare
Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreșnik, care în limba rusă înseamnă „alun”, împotriva Ucrainei în noiembrie, când a lansat arma experimentală asupra unei fabrici din Dnipro care producea rachete, pe vremea când Ucraina făcea parte din Uniunea Sovietică.
Putin a lăudat capacitățile rachetei Oreșnik, afirmând că încărcăturile sale multiple sunt imune la interceptare pentru apărarea antiaeriană și sunt atât de puternice încât utilizarea mai multora dintre ele într-un singur atac convențional ar putea fi la fel de devastatoare ca un atac nuclear.
El a avertizat Occidentul că Moscova ar putea să o utilizeze împotriva aliaților NATO ai Ucrainei, care au permis Kievului să utilizeze rachetele lor cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în interiorul Rusiei.
Șeful forțelor rusești de rachete a declarat că Oreșnik, care poate transporta focoase convenționale sau nucleare, are o rază de acțiune care îi permite să ajungă în toată Europa.
Rachetele cu rază intermediară de acțiune pot parcurge distanțe cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri. Aceste rachete au fost interzise în temeiul unui tratat din era sovietică, pe care Washingtonul și Moscova l-au abandonat în 2019.
Toamna trecută, Putin și Lukașenko au semnat un tratat prin care Moscova acordă garanții de securitate Belarusului, inclusiv posibila utilizare a armelor nucleare rusești pentru a ajuta la respingerea oricărei agresiuni. Pactul vine în urma revizuirii de către Kremlin a doctrinei sale nucleare, care a plasat pentru prima dată Belarusul sub umbrela nucleară rusă, pe fondul tensiunilor cu Occidentul legate de conflictul din Ucraina.
Regiunile în care vor ajunge cele două submarine nucleare americame rămân o necunoscută, deocamdată. Singura reacție la decizia președintelui Trump vine de la un deputat din Duma de stat care a declarat că există suficiente submarine nucleare rusești ca să le anihilieze pe cele americane. Donald Trump a ordonat poziționarea a două submarine nucleare în apropierea Rusiei, după o amenințare lansată de fostul președinte rus Dmitri Medvedev.
2 August 2025, 15:31 (actualizat 2 August 2025, 19:56)
Lukașenko, care a condus Belarusul cu mână de fier timp de peste 30 de ani și s-a bazat pe subvențiile și sprijinul Kremlinului, a permis Rusiei să utilizeze teritoriul țării sale pentru a trimite trupe în Ucraina în 2022 și pentru a găzdui o parte din armele sale nucleare tactice. Rusia nu a dezvăluit câte astfel de arme au fost desfășurate, dar Lukașenko a declarat în decembrie că țara sa are în prezent câteva zeci.
Desfășurarea armelor nucleare tactice în Belarus, care are o frontieră de 1.084 de kilometri cu Ucraina, ar permite avioanelor și rachetelor rusești să atingă mai ușor și mai rapid potențialele ținte de acolo, dacă Moscova decide să le utilizeze. De asemenea, aceasta extinde capacitatea Rusiei de a viza mai mulți aliați NATO din Europa Centrală și de Est.
Doctrina nucleară revizuită pe care Putin a semnat-o toamna trecută a redus în mod oficial pragul pentru utilizarea armelor nucleare de către Rusia. Documentul prevede că Moscova ar putea utiliza arme nucleare „ca răspuns la utilizarea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă” împotriva Rusiei sau a aliaților săi, precum și „în cazul unei agresiuni” împotriva Rusiei și Belarusului cu arme convenționale care amenință „suveranitatea și/sau integritatea teritorială” a acestora.
