CEPA: Republica Moldova spune adio Rusiei și visului eurasiatic al acesteia

Maia Sandu
Maia Sandu
8 decembrie 2023, 09:23

Redăm argumentele lui Ben Dubow.

***

„Moldova este destinată să devină următoarea victimă în războiul hibrid declanșat de Vest împotriva Rusiei”, a declarat, cu o magistrală insolență, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la Summitul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 30 noiembrie. Formularea purta o tentă amenințătoare: o formulare foarte similară a fost folosită ca pretext pentru războiul total de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

În trecutul recent, o amenințare ca aceasta ar fi declanșat imediat îngrijorare la Chișinău. Însă de data aceasta, furia lui Lavrov fusese o reacție la decizia curajoasă a Moldovei de a impune sancțiuni Rusiei. Privind la declinul puterii militare ruse și având în sfârșit economia dezlegată de cea a Rusiei, Moldova se afirmă împotriva Kremlinului ca niciodată înainte. Fostul hărțuitor al Moldovei pare să nu poată inventa un răspuns, dincolo de amenințările deja familiare.

În zilele înflăcărate dinaintea invaziei, analiștii ruși vorbeau despre „reunirea” Transnistriei – fâșia de teritoriu a Moldovei pe care Rusia o ocupă ilegal din 1991 – cu restul țării. Dar odată ce realitatea războiului a devenit clară, iar trupele ruse au eșuat în încercarea lor de a ajunge la graniță, așa cum se sperase, s-a considerat că ar putea servi drept consolare destabilizarea guvernului pro-occidental de la Chișinău de către FSB și alte servicii ruse.

Războiul în sine a dus la recesiune și un val de refugiați în Moldova, rezultând în nemulțumire generalizată și dizolvarea primului guvern al președintei Maia Sandu. În afara creării crizei, Rusia a făcut tot posibilul să agraveze situația, de la finanțarea protestelor de masă la interdicții de import, creșterea prețurilor la gaze și presupusa organizare a unei tentative de lovitură de stat.

Cu toate acestea, președinta pare să fi depășit partea cea mai dificilă, economia fiind în curs de redresare, iar alternativele la furnizorii ruși de gaze fiind asigurate. Cu noul său cabinet, Sandu a urmărit hotărât o cooperare sporită cu Uniunea Europeană (UE), culminând cu anunțul din 8 noiembrie conform căruia blocul va începe negocierile privind aderarea Moldovei. Au urmat sancțiunile împotriva Rusiei.

Sancțiunile reprezintă un moment de cotitură în relația dintre Moldova și Rusia. În perioada dominației sovietice, întreaga economie moldovenească a fost construită pentru a satisface nevoile Moscovei, rezultând într-o dependență aproape totală de comerțul cu Rusia. În 1995, importurile moldovenești din Rusia se ridicau la 252 de milioane de dolari (14% din PIB), iar exporturile la 360 de milioane de dolari (20%). În 2021, ultimul an pentru care există date de încredere, procentul respectiv scăzuse la 7,1% pentru importuri din Rusia și 2% pentru exporturi.

Acest lucru demonstrează succesul sectorului de afaceri din Moldova, la capitolul diversificare, în ciuda opoziției ocazionale a guvernelor pro-ruse, pe fondul eforturilor susținute ale guvernelor pro-occidentale și a creșterii economice astronomice a României (PIB-ul s-a extins de 7,5 ori din 1990), care este acum principalul partener comercial al Moldovei.

Deși nu sunt disponibile cifre mai recente, războiul a accelerat cu siguranță tendința către o țară eliberată de dominația economică rusă. Moldova de acum două decenii cu greu și-ar fi  putut imagina să impună activ sancțiuni Rusiei.

Rusia a răspuns cu indignare. Nikolai Starikov, liderul partidului socialist, SRZ, a numit mișcarea „o trădare națională… un drum direct către escaladare și război”. Alexei Juravslov, deputat în Duma de Stat din partea partidului naționalist Rodina, a avertizat: „Dacă cineva zgâlțâie barca în privința RMN [Transnistria], ne va da mână liberă”. O serie de denunțuri verbale de la postul de radio de stat, Vesti FM, au fost clare – Sandu „conduce țara clar fie spre război, fie spre pierderea independenței”.

Denunțurile verbale din partea Moscovei par să aibă puțin impact asupra guvernului Moldovei, care a emis o declarație indiferentă. „Sperăm că mesajul nostru clar va fi înțeles de către ministrul de Externe Lavrov”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al țării. „Moldova avansează, ireversibil, pe calea europeană”.

Sandu este departe de o realegere sigură. Cota ei de aprobare se situează în jur de 40%, dar opoziția este fragmentată. Sondajele arată că Sandu conduce cu 15 puncte procentuale față de Igor Dodon, care a condus cel mai recent guvern pro-rus. Dodon a răspuns amenințării lui Lavrov atacând-o pe Sandu pentru amenințarea neutralității și suveranității țării.

Până în prezent, amenințările ruse cu represalii s-au rezumat la interzicerea fructelor moldovenești, pe care Moscova le interzisese deja acum un an. În trecut, Rusia putea dicta Moldovei termenii prin dominația economică, în special prin aprovizionarea cu gaze și prin trupele staționate de-a lungul Nistrului, însă războiul a demonstrat că Rusia este un tigru de hârtie atât din punct de vedere militar, cât și economic.

Rusia va mobiliza toate resursele sale economice și de informații pentru a încerca să o înlăture pe Sandu la alegerile de anul viitor, dar chiar și atunci, probabilitatea ca țara să se supună Rusiei este mai slabă ca niciodată.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă