Un înalt responsabil al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a afirmat vineri că 75 de medici din Republica Democrată Congo (RDC) au fost infectaţi cu Ebola, iar 17 dintre ei au murit de la începutul actualului focar în această ţară, informează Reuters.

Accesul copiilor și adolescenților la jocuri de noroc trebuie limitat prin măsuri mai ferme de prevenție, educație și verificare a vârstei. Este concluzia unei dezbateri organizate la Senat, unde reprezentanți ai Parlamentului, instituțiilor publice, ONG-urilor, mediului de afaceri, elevilor și studenților au discutat despre riscurile tot mai mari ale gamblingului în rândul minorilor.

Numărul mare de mame-adolescente din România ridică un semnal de alarmă nu doar social, ci și pentru sănătatea mintală. Sarcina la vârste fragede înseamnă, pentru multe fete, o trecere bruscă de la adolescență la responsabilități de adult, într-un moment în care ele însele au încă nevoie de protecție, sprijin și stabilitate.

Noua interfață BCI cu microelectrozi, dezvoltată de Universitatea din California, pune accentul pe autonomia pacientului, care a rostit 56 de cuvinte pe minut, scrie ziarul italian Corriere della Sera.

Femeile care au fost vaccinate împotriva HPV la începutul adolescenței au risc aproape zero de a muri de cancer de col uterin înainte de vârsta de 30 de ani, potrivit unui studiu revoluționar, însă scăderea ratelor de vaccinare ar putea duce la o creștere a numărului de decese care ar putea fi evitate.

Un antreprenor obișnuit cu lumea bună, călătorii internaționale și profiluri impecabile spune că bifează două criterii importante: are peste 1,80 metri și câștiguri de peste șase cifre. Un CEO caută o muză frumoasă, alături de care să împartă „aventuri internaționale” și un „stil de viață atent construit”. Iar un alt bărbat, fotografiat la volanul unei decapotabile albastre, ține să precizeze că este „mai puțin nesuferit decât pare”.

Aproape 3 milioane de români suferă de obezitate, ceea ce plasează România pe primul loc în Europa, raportat la numărul de locuitori.

Accidentul vascular cerebral rămâne una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel mondial. În fiecare an, milioane de oameni suferă un AVC, acesta fiind una dintre principalele cauze de deces și de dizabilitate pe termen lung. Specialiștii estimează că unul din patru adulți cu vârsta de peste 25 de ani va suferi un AVC de-a lungul vieții.

Există o mică glandă situată în spatele sternului, despre care se spune adesea că este „inutilă” la vârsta adultă. Totuși, cercetările sugerează că glanda timus nu este deloc atât de dispensabilă pe cât credeau odinioară specialiștii. Deși nu toți oamenii de știință sunt de acord cu această idee, scrie Science Alert.

Trei ore pe zi pe rețelele sociale nu înseamnă automat depresie. Dar, în literatura de specialitate, acest prag apare tot mai des ca un semnal de alarmă, mai ales atunci când timpul petrecut online începe să înlocuiască somnul, mișcarea, relațiile față în față și activitățile care îi dau adolescentului sentimentul că poate, contează și progresează.

Cercetătorii de la Institutul Ruđer Bošković din Croația, în colaborare cu oameni de știință din Regatul Unit, au descoperit noi detalii despre felul în care celulele de melanom se atașează de țesutul din jur și despre mecanismele care le pot ajuta să se deplaseze.

România se apropie de un paradox periculos: are aproape 5 milioane de pensionari, dar nu reușește să țină în piața muncii nici șapte din zece persoane cu vârste între 20 și 64 de ani. Iar peste doar câțiva ani, când generația numeroasă a „decrețeilor” va începe să iasă masiv la pensie, economia riscă să descopere că nu îi lipsesc doar investițiile, ci oamenii.

Bârfa apare frecvent în grupuri pentru că oamenii caută orientare socială, apartenență și explicații rapide despre cine este „în regulă” și cine nu. De multe ori, însă, bârfa nu vorbește doar despre persoana vizată, ci și despre temerile, tensiunile și valorile grupului în care apare. Psihologul Radu Leca explică faptul că adaptarea începe cu o lectură realistă a contextului. Atunci când înțelegem funcția socială a bârfei, reacția devine mai puțin personală și mai mult strategică. În loc să ne întrebăm obsesiv „de ce mi se întâmplă asta?”, o abordare orientată spre soluții mută atenția către întrebarea: „Ce funcționează pentru mine acum?”. Asta înseamnă definirea unui scop, alegerea unei reacții utile și protejarea reputației prin consecvență, nu prin lupte de imagine. Adaptarea sănătoasă în fața bârfei înseamnă luciditate, limite clare și acțiuni mici, repetate, astfel încât energia să rămână în lucrurile care contează cu adevărat. Ce simțim când devenim subiectul bârfei Atunci când auzim că se vorbește despre noi sau când devenim subiectul unor comentarii răutăcioase, pot apărea rușine, furie, tristețe, teamă de respingere și impulsul puternic de a controla imediat povestea. Sistemul nervos citește bârfa ca pe o amenințare socială. Corpul răspunde prin tensiune, gânduri accelerate și nevoia de a „repara” totul pe loc. Uneori apare ruminarea: mintea repetă scenarii, caută vinovați și construiește replici perfecte care, de cele mai multe ori, nu vin la timp. Alteori apare blocajul. Persoana vizată evită oamenii, se retrage din conversații și își pierde inițiativa, ca și cum fiecare interacțiune ar deveni un test. În psihologia soluțiilor, emoția nu este tratată ca un verdict, ci ca un semnal. Ea spune, de fapt, că relațiile contează. Iar răspunsul sănătos nu este reacția impulsivă, ci refacerea siguranței: prin odihnă, ritm, sprijin, limite și claritate. De ce reacțiile impulsive pot face mai mult rău Un răspuns frecvent la bârfă este contra-bârfa. Persoana atacată încearcă să întoarcă situația prin ironie, atac sau prin divulgarea unor lucruri despre ceilalți. Pe moment, această reacție poate da senzația de putere. Pe termen lung, însă, crește tensiunea și scade încrederea. O altă reacție este defensiva excesivă: explicații lungi, justificări repetate, mesaje trimise în serie. Deși pornesc din dorința de a clarifica, ele pot transmite nesiguranță și pot menține subiectul în viață. Mai apare și tendința de a căuta aliați, de a construi tabere și de a transforma o problemă punctuală într-un conflict de grup. În alte cazuri, oamenii intră într-un perfecționism relațional: încearcă să fie impecabili, să nu supere pe nimeni, să nu greșească nimic. Rezultatul este epuizarea și, în timp, resentimentul. Psihologia soluțiilor recomandă reacții cu randament bun: puține cuvinte, comportament stabil, discuții directe cu persoanele relevante și refuzul de a alimenta conflictul. Cum construim un răspuns calm și util Primul pas este delimitarea: ce anume s-a spus, cine contează cu adevărat și ce rezultat vrem să obținem. Nu orice comentariu merită un răspuns, iar nu orice persoană trebuie convinsă. Apoi este important un mesaj scurt, calm și repetabil: „Văd că circulă o versiune greșită. Clarific aici: …”. Fără justificări nesfârșite, fără atacuri și fără explicații care transformă subiectul într-un spectacol. În paralel, reputația se apără cel mai bine prin dovezi de caracter: punctualitate, respect, muncă bună, discreție și consecvență. O strategie eficientă include și discuțiile față în față cu persoanele care chiar au impact, nu conversațiile purtate cu public sau prin intermediari. Limbajul trebuie să rămână curat, fără etichete și fără acuzații globale. Scopul nu este câștigarea unui duel, ci închiderea subiectului. Când apare impulsul de a răspunde la cald, ajută o pauză scurtă, respirația lentă și o întrebare simplă: „Ce reacție îmi protejează imaginea peste o lună?”. Cum punem limite fără dramă Limitele se exprimă clar și repetat: „Nu discut despre oameni care nu sunt de față” sau „Prefer să vorbim despre ce ține de proiect”. Tonul trebuie să rămână neutru, iar mesajul să fie transmis fără complicitate, pentru că bârfa se hrănește din confirmarea socială. Când cineva insistă, conversația poate fi redirecționată către subiectul real, către o soluție sau poate fi închisă. În mediul profesional, este utilă păstrarea unui jurnal simplu al faptelor relevante, mai ales dacă situația escaladează și afectează reputația sau siguranța. În viața personală, contează relațiile care arată loialitate prin comportament, nu prin promisiuni. Schimbarea atmosferei într-un grup nu se face prin scandal, ci prin modelare: confidențialitate, apreciere directă și feedback respectuos. Iar uneori merită păstrat și un mic antidot cu umor blând: bârfa are voce tare, dar caracterul are volum mic și se aude cel mai bine în timp.