ANALIZĂ The Economist: Bursa din China se prăbușește. Ce variante au investitorii

Bursa din China se prăbușește / Foto: Profimedia Images
23 ianuarie 2024, 11:23

Acțiunile de pe bursele din China au scăzut marți, apropiindu-se de cea mai mică valoare din  ultimii cinci ani. O analiză The Economist arată că investitorii nu sunt deloc optimiști în legătură cu evoluția economiei chineze și caută alte piețe emergente pentru a investi.

Conform agenției Reuters, scăderea pieței a venit în contextul în care guvernul condus de premierul Li Qiang s-a reunit luni și a anunțat că va intensifica injecțiile financiare pe termen mediu și lung pe piața de capital pentru a o stabiliza.

Bloomberg susține că oficialii chinezi se gândesc la un „mega-pachet” pentru a strânge peste 300 de miliarde de dolari care ar trebui să ajute la menținerea stabilității pieței de capital.

Ca parte a unui fond de stabilitate pentru a cumpăra acțiuni din China continentală prin legături cu piața bursieră din Hong Kong, Beijingul încearcă să obțină aproximativ 2.000 de miliarde de yuani (278 miliarde de dolari), în principal de la companii chinezești de stat cu conturi în afara Chinei.

Citește și: China are probleme: populația sa scade iar economia pierde teren

De asemenea, Bloomberg spune că cel puțin 42 de miliarde de yuani (300 de miliarde de dolari) în fonduri locale au fost puse deoparte pentru a investi în acțiuni din China prin intermediul China Securities Finance Corp. sau Central Huijin Investment Ltd.

Chiar dacă Beijingul a spus că va face această injecție de capital, Shanghai Composite Index a rămas marți sub nivelul psihologic important de 2.800 de puncte, iar indicele CSI300 a pierdut creșterea din debutul ședinței de tranzacționare.

Acest lucru arată cât de slabă este încrederea investitorilor în China, deoarece economia chineză nu merge bine, iar guvernul nu pare dispus să folosească stimulente majore. La pauza de prânz, indicele CSI 300 a scăzut cu 0,2%, iar SSEC a scăzut cu 0,4%.

Bursa din China se prăbușește… dar Beijingul aruncă doar „căni de apă pe foc”

Într-o comunicare pentru investitori, analiștii Nomura spun că „declarațiile înalților oficiali sugerează că Beijingul este reticent în a recurge la o creștere pe termen scurt cu prețul creșterii riscurilor pe termen lung”.

„Ne așteptăm ca actuala scădere economică să continue în primăvara acestui an”, continuă analiștii.

Managerul de portofoliu pentru piețele emergente al Allspring, Derrik Irwin, este și mai plastic și explică că oficialii de la Beijing „aruncă doar căni de apă pe foc”.

Citește și: China sfidează sancţiunile, cumpărând cantităţi record de petrol rusesc în 2023

„Investitorii care se uită la anul 2024 și toți cei care speră că guvernul chinez va veni în ajutor își reevaluează această speranță chiar acum.

Până când nu va exista o criză mai mare, guvernul chinez ar putea continua să arunce doar căni de apă pe foc, în loc să recurgă la ceva major, ceea ce probabil că ar trebuiesă facă.

Există un anumit grad de capitulare… în acest stadiu, piețele nu sunt conduse neapărat de tabele și calcule, ci mai mult de emoții și poate de aspecte tehnice”, a spus Irwin

Optimismul cu privire la China este doar o amintire printre investitori
Fiecare zi aduce din ce în ce mai multe probleme pentru investitorii străini din China. Unii sunt cel mai mult îngrijorați de deteriorarea relațiilor Chinei cu guvernele occidentale. Alții se tem de prăbușirea fără precedent a pieței imobiliare a țării. Dar mulți însă, sunt pur și simplu au obosit să piardă bani.

Pe 22 ianuarie, indicele CSI 300 al acțiunilor chinezești a scăzut cu 1,6%. Practic, acum este cu aproape un sfert sub nivelul din urmă cu un an. Între timp, indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,3% și este cu mai mult de o treime sub nivelul la care se afla la începutul anului 2023.

Optimismul amețitor cu privire la China este o amintire din ce în ce mai îndepărtată. Cu doar cinci ani în urmă, investitorii au cerut cu insistență să beneficieze de miracolul creșterii economice a țării și au căutat diversificarea față de piețele din lumea occidentală, care adesea se evoluează foarte încet.

Furnizorii celor mai importanți indici bursieri din lume -FTSE și MSCI- făceau ajustări în consecință.

Între 2018 și 2020, acțiunile chinezești listate onshore, cunoscute și sub denumirea de a-shares, au fost adăugate la indicele de referință al piețelor emergente.

În anul 2020, în momentul lor de maxim, firmele chinezești au reprezentat peste 40% din valoarea indicelui. În 2022, străinii dețineau acțiuni în valoare de 1,2 miliarde de dolari (5-10% din total) în China continentală și Hong Kong.

Un manager de investiții descrie provocarea de a investi în piețele emergente evitând China ca fiind ca și cum ai investi în piețele dezvoltate evitând America. Deci, cum vor face investitorii acest lucru? Și unde se vor duce banii lor în schimb?

Unele firme de investiții sunt chiar dornice să ajute. Jupiter Asset Management, Putnam Investments și Vontobel au lansat toate fonduri „ex-China” gestionate activ în 2023.

Un așa numit „exchange-traded fund” (ETF) pe piețele emergente emis de BlackRock, este acum al cincilea cel mai mare ETF de acțiuni de pe piețele emergente, cu active în administrare de 8,7 miliarde de dolari, în creștere de la 5,7 miliarde de dolari în iulie.

Câteva dintre principalele piețe bursiere emergente beneficiază de acest lucru. Banii au intrat în India, Coreea de Sud și Taiwan, ale căror acțiuni reprezintă împreună mai mult de 60% din acțiunile piețelor emergente, cu excepția Chinei.

Aceste piețe au primit aproximativ 16 miliarde de dolari în ultimele trei luni ale anului 2023.
Dar aceste țări seamănă oarecum cu China: au populații cu venituri medii în creștere rapidă, au un potențial uriaș de creștere a consumului (India), iar Taiwanul și Coreea de Sud găzduiesc industrie asiatică avansată

Investitorii occidentali care caută expunere la acțiunile industriale chinezești se îndreaptă, de asemenea, către Japonia, încurajați de reformele sale în materie de guvernanță corporativă.

Anul trecut, investitorii străini au „vărsat” 3.000 de miliarde de yeni (20 de miliarde de dolari) în fondurile de acțiuni japoneze, cea mai mare sumă din ultimul deceniu.

Pentru cei cu mandate extinse, diferitele clase de active reprezintă o opțiune. Fondurile axate pe Asia care investesc în active reale, inclusiv în infrastructură, au crescut în popularitate.

Totuși, aceste variante au propriile neajunsuri. Spre deosebire de ofertele chinezești ieftine, acțiunile indiene sunt scumpe. Acestea au un raport preț-beneficiu mai mare decât cele de pe alte piețe emergente mari.

Deși acțiunile japoneze par relativ ieftine, ele reprezintă o alegere oarecum ciudată pentru investitorii care caută un impuls rapid al veniturilor. Acțiunile taiwaneze și sud-coreene sunt, de asemenea, incluse printre piețele emergente datorită lichidității și accesibilității burselor de aici. Însă ambele economii sunt mature și beneficiază de venituri ridicate.

Dimensiunea este, de asemenea, o problemă. Multe dintre țările care beneficiază de schimbarea lanțului de aprovizionare al Chinei au piețe de capital mici. Chiar și după o creștere rapidă, capitalizarea totală a pieței indiene se ridică la doar 4 trilioane de dolari – nici măcar o treime din Hong Kong, Shanghai și Shenzhen la un loc.

Când MSCI a lansat indicele piețelor emergente, în 1988, Malaezia reprezenta o treime din valoarea acțiunilor sale. Astăzi, reprezintă mai puțin de 2%.

Brazilia, Chile și Mexic reprezentau împreună o altă treime. Astăzi nu  depășesc 10%.

Și, în timp ce randamentul investițiilor chinezești tinde să își urmeze propria logică, economiile mai mici sunt mai expuse la capriciile dolarului și ale ratelor dobânzilor din SUA.

Potrivit unei cercetări efectuate de UBS Asset Management, între decembrie 2008 și iulie 2023, acțiunile chinezești au avut un indice de corelație de 0,56 cu titlurile din piețele occidentale (un scor de unu sugerează că acțiunile cresc și scad în tandem; zero sugerează că nu există corelație).

În schimb, acțiunile de pe piețele emergente, cu excepția Chinei, au avut o corelație de 0,84 cu titlurile de pe piețele occidentale.

Apariția și creșterea fondurilor angajate să elimine China va face viața mai ușoară pentru investitorii care doresc să evite a doua cea mai mare piață bursieră din lume.

În lipsa unei redresări a situației economice a țării sau a unei răciri susținute a tensiunilor dintre Beijing și Washington, interesul pentru astfel de strategii va crește. Cu toate acestea, ele nu vor readuce entuziasm pe care investitorii îl simțeau cândva pentru China.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă

China crește exporturile. Economia din întreaga lume se zdruncină

China cumpără masiv aur și petrol și pune Occidentul pe gânduri

The Economist: Planul economic hazardat al lui Xi Jinping care va înfuria lumea