Analiza BBC: Europa, din nou în criză energetică. Ce nu au învățat liderii după 2022

Efectele în cascadă ale conflictului care zguduie în prezent Orientul Mijlociu readuc în prim-plan fantomele crizelor energetice care au afectat Uniunea Europeană în trecut.

Efectele în cascadă ale conflictului care afectează în prezent Orientul Mijlociu readuc în prim-plan fantomele crizelor energetice care au zguduit Uniunea Europeană în trecut.

Discursul din 2022 și promisiunile Europei

La șapte luni de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, lansată în februarie 2022, președinta Comisiei Europene a urcat la tribuna Parlamentului European și a acuzat Rusia de manipularea pieței energetice a UE.

„Preferă să ardă gazul la flacără decât să-l livreze”, a declarat Ursula von der Leyen, în timp ce prețurile la energie, aflate în creștere vertiginoasă, afectau consumatorii din întregul continent.

„Aceasta piață nu mai funcționează. Acesta este un război împotriva energiei noastre, un război împotriva economiei noastre, un război împotriva valorilor noastre și un război împotriva viitorului nostru”, a spus ea, insistând că Europa se îndepărtează deja de gazul rusesc și se orientează către parteneri mai de încredere, precum SUA și Norvegia.

Patru ani mai târziu: aceeași frustrare

Patru ani mai târziu, în Europa se resimte din nou o frustrare profundă în privința energiei.

„Am jurat că vom învăța. Am promis că lucrurile se vor schimba, dar iată-ne aici”, a declarat un diplomat european, care a dorit să își păstreze anonimatul pentru a putea vorbi deschis.

În centrul preocupărilor sale se află noul șoc energetic, declanșat de conflictul intens din Orientul Mijlociu, care amenință să domine summitul liderilor europeni de la Bruxelles.

Liderii europeni, din nou sub presiune

În loc să se concentreze pe planuri pe termen lung, menite să facă Europa mai competitivă într-o lume tot mai volatilă, liderii europeni sunt din nou preocupați de creșterea prețurilor la energie.

Aceștia se tem de reacția alegătorilor și caută soluții pe termen scurt.

„Exact ca după invazia Rusiei în Ucraina. Un conflict diferit, dar aceleași diviziuni europene și aceleași dileme energetice. Nu putem continua să ne învârtim în cerc. Ceva trebuie să cedeze”, a spus diplomatul.

Europa poate deveni independentă energetic?

Rămâne întrebarea dacă Europa — fie la nivelul întregului continent, fie doar al celor 27 de state membre — își poate asigura cu adevărat independența energetică, în contextul unor nevoi și perspective diferite.

Țările europene, încă afectate de deciziile din trecut

După 2022, Europa a decis să reducă dependența de gazul, petrolul și cărbunele rusesc.

UE a acționat rapid: în prezent, doar aproximativ 2% din importurile de petrol provin din Rusia, în principal către Ungaria și Slovacia.

Blocul comunitar intenționează să elimine complet importurile de gaze rusești până anul viitor.

Înainte de război, Rusia furniza aproximativ 55% din importurile de gaze ale Germaniei, alimentând industriile sale energofage.

Costurile crizei: presiune pe bugete și consumatori

Creșterea bruscă a prețurilor la energie în 2022 a obligat state precum Italia și Regatul Unit să sprijine consumatorii și companiile.

Guvernele, deja afectate de criza provocată de pandemia de Covid-19, au resimțit puternic presiunea financiară.

„Diversificarea” a devenit cuvântul-cheie la Bruxelles, însă problema nu a fost eliminată, ci doar mutată.

Noua dependență: SUA și Norvegia

Europa depinde acum în mare măsură de SUA și Norvegia pentru energie.

Eliminarea Rusiei nu a rezolvat problema securității energetice.

Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL pentru UE, acoperind aproximativ 57% din importuri.

Germania își asigură până la 96% din GNL din SUA.

Vulnerabilitate geopolitică și presiuni politice

Această dependență ridică probleme geopolitice.

Administrația Trump a folosit pârghiile economice pentru a presa UE să cumpere energie americană, mai scumpă.

Un acord major prevede investiții europene de 750 de miliarde de dolari în energie și tehnologie din SUA.

Strâmtoarea Ormuz: punctul critic global

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care trece aproximativ 20% din petrolul global.

Blocarea sa de către Iran a dus la creșteri rapide ale prețurilor: petrolul a urcat cu aproximativ 8%, iar gazele în Europa cu circa 20%.

Chiar dacă Europa nu importă masiv din regiune, piețele sunt globale, iar efectele sunt resimțite imediat.

Costuri mari și competitivitate în scădere

Europa poate asigura aprovizionarea, dar la costuri ridicate.

„Este o alegere foarte proastă între energia rusească și volatilitatea pieței globale”, spune expertul Dan Marks.

Problema majoră este competitivitatea economică.

Soluții pe termen scurt vs. strategii pe termen lung

Liderii europeni analizează măsuri rapide: plafonarea prețurilor, reduceri de taxe și sprijin pentru consumatori.

În paralel, discută despre electrificare și energie regenerabilă.

Diviziuni în interiorul UE

Statele membre sunt profund divizate.

Unele susțin politicile verzi, altele cer relaxarea acestora.

Există chiar voci care cer reluarea relațiilor energetice cu Rusia.

Lecția Chinei

China a investit masiv în electrificare și reduce dependența de combustibili fosili.

În Europa, însă, progresul este mai lent și fragmentat.

Un nou punct de cotitură?

Experții avertizează că fiecare criză este considerată un punct de cotitură, dar schimbările reale sunt lente.

„Suntem în 2026 și suntem la fel de expuși”, spune Dan Marks.

Liderii europeni sunt conștienți de gravitatea situației. Rămâne de văzut dacă vor avea unitatea și curajul necesare pentru schimbări reale.