BBC: Poate UE să găsească un „șoptitor” al Rusiei care să medieze negocierile privind sfârșitul războiului din Ucraina?
Ucraina îndeamnă UE să contribuie la negocierea unui acord de încetare a războiului cu Rusia, un subiect care va fi discutat în detaliu în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe europeni în Cipru.
UE ia în considerare în mod activ reluarea dialogului cu Moscova în legătură cu Ucraina, pe fondul blocării eforturilor de mediere ale SUA și al intensificării atacurilor mortale ale Rusiei.
”O participare mai activă din partea europeană”
Acum, ministrul de Externe al Ucrainei a declarat pentru BBC că Kievul dorește să introducă o „dinamică nouă” în procesul de negociere.
„Trebuie să trecem la un nou format de negocieri cu partea rusă”, a declarat Andrii Sîbiha, sugerând „o participare mai activă din partea europeană”.
Printre candidații despre care se zvonește că ar putea ocupa funcția de trimis special se numără atât fosta cancelară germană Angela Merkel, cât și fostul prim-ministru italian Mario Draghi, însă Sîbiha nu a dorit să se pronunțe cu privire la niciun nume.
Un purtător de cuvânt al lui Draghi a declarat pentru BBC că acesta „preferă să nu comenteze în acest moment”.
În acest weekend, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că „probabil nu ar putea răspunde negativ” dacă i s-ar oferi această sarcină, dar numai după ce Rusia ar fi acceptat un armistițiu.
Nu există niciun indiciu în acest sens.
În weekend, Kievul a fost lovit de rachete și drone într-unul dintre cele mai intense atacuri din război de până acum, iar Moscova a amenințat de atunci cu „lovituri sistematice” asupra orașului, avertizând străinii să plece și localnicii să fie precauți.
Chiar în timp ce își intensifică agresiunea, Rusia acuză UE că încurajează Kievul din punct de vedere militar și subminează astfel eforturile de pace ale SUA.
Așadar, este dificil să ne imaginăm că va colabora cu europenii într-un mod semnificativ.
Rusia preferă să discute cu SUA
Rusia preferă să discute cu SUA, pe de o parte din motive de statut, iar pe de altă parte pentru că emisarii președintelui Donald Trump au fost extrem de docili, exercitând presiuni asupra Kievului mult mai mari decât asupra Moscovei.
Abordarea lor a eșuat, iar săptămâna trecută secretarul de stat Marco Rubio a declarat că SUA nu sunt interesate să găzduiască „un ciclu nesfârșit de întâlniri care nu duc nicăieri”. Ulterior, el a precizat că SUA rămân dispuse să medieze „dacă se va ivi această ocazie”.
Acum, UE dorește să se alăture eforturilor și să se asigure că orice acord, dacă se va ajunge vreodată la unul, va fi cel mai bun atât pentru Ucraina, cât și pentru securitatea europeană.
48 de ţări, inclusiv România, au denunţat Rusia, la Organizaţia Naţiunilor Unite, după amenințarea că va ataca Kievul
Vladimir Putin susține că este deschis la această idee, atâta timp cât persoana numită „nu a spus tot felul de lucruri urâte despre noi”.
Propria sa propunere pentru un emisar al UE a fost însă fostul cancelar german Gerhard Schröder, un aliat apropiat al Moscovei și un lobbyist de lungă durată pentru interesele acesteia.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a respins imediat ideea: Schröder, a spus ea, ar fi „de ambele părți ale mesei”.
Reuniunea de două zile care începe miercuri în Cipru le va permite miniștrilor să-și expună pozițiile țărilor lor cu mai multă libertate decât în cadrul unui summit oficial.
De la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, majoritatea au urmărit o politică de izolare și sancțiuni, și nu toate sunt de acord cu inițierea unor contacte, chiar și limitate.
Kallas respinge propunerea lui Putin ca Schroeder să coordoneze negocierile de pace privind Ucraina
Unele țări, precum Suedia și Lituania, consideră că Rusia se află acum într-o situație dificilă și doresc ca presiunea să fie intensificată, nu atenuată. Altele, precum Italia, susțin că nu este înțelept să rămână pe margine mai mult timp.
În luna martie, Kallas a prezentat câteva puncte de plecare pentru discuții, descrise de un oficial al UE drept “materiale de reflecție”. Obiectivul său este de a formula o poziție comună a UE cu privire la Rusia – și de a stabili eventualele limite de neîncălcat – înainte de a iniția contactele.
Deși ideea numirii unui trimis special, poate chiar a unui grup de astfel de reprezentanți, va fi lansată în Cipru, discuțiile concrete vor avea loc doar la nivelul liderilor UE, posibil în cadrul summitului acestora de luna viitoare.
Între timp, Ucraina dorește să depășească impasul și insistă în vederea progresului, a declarat oficialul UE.
„Acest proces nu trebuie să devină unul de lungă durată, axat exclusiv pe discuții privind cine ar trebui să reprezinte, câte persoane și în ce format. Nu. Acest lucru trebuie să se întâmple rapid”, a avertizat Sîbiha.
La Kiev, analistul Yaroslav Smovzh consideră că dialogul cu Moscova este „sortit eșecului” dacă UE nu adoptă o poziție de forță.
„Există senzația că Europa și-a pierdut oarecum capacitatea de a acționa în domeniul afacerilor internaționale, mai ales în ceea ce privește un război de o asemenea amploare pe teritoriul european”, afirmă Smovzh, membru al grupului de reflecție Adastra.
„Însă dacă Europa dorește să acționeze ca un intermediar independent și neutru, nu va obține niciun rezultat, la fel cum nici Statele Unite nu au reușit să obțină vreun succes”, spune el, susținând că Rusia trebuie „intimidată”.
„Până acum, reacția Europei la comportamentul Rusiei pe teritoriul [propriu] a fost oarecum neconvingătoare.”
În timp ce UE discută despre negocieri, Ucraina a intensificat presiunea asupra țării vecine prin lovituri repetate și puternice asupra instalațiilor rusești de export al petrolului. Kievul le numește „sancțiuni de mare anvergură”, iar ultimele atacuri la scară largă ale Moscovei asupra Ucrainei arată că aceasta este afectată.
Asta nu înseamnă că negocierile serioase pentru pace sunt iminente.
„Nu există semnale că Rusia dorește să pună capăt acestui război”, spune deputatul Ehor Chernev, din partidul de guvernământ din Ucraina, „Slujitorii Poporului”. Dar, pe măsură ce interesul SUA pentru atingerea acestui obiectiv a scăzut, el crede că „Europa poate aduce o nouă energie acestui proces”. „Ei vor reprezenta UE, care înțelege clar amenințarea din partea Rusiei”, spune deputatul.
Drone deviate în spațiul NATO. Von der Leyen: Rusia încearcă să destabilizeze Europa
Urmărește-ne pe Google News
