Măsuri de criză, în Germania: coplată, taxe pe plastic și dulciuri, tăieri de ajutoare sociale

Germania se află în mijlocul unei crize structurale profunde, la care se adaugă acum și criza energetică generată de conflictul din Iran, ceea ce a determinat recent guvernul cancelarului Friedrich Merz să-și reducă la jumătate previziunile privind creșterea economică pentru acest an.

În acest context, cabinetul guvernamental a aprobat miercuri bazele bugetului federal pentru 2027, care prevede o nouă îndatorare semnificativă, precum și un pachet de măsuri de economisire în sectorul sanitar, care înregistrează deficite.

Noul proiect de buget este valabil până în 2030 și Berlinul intenționează să contracteze noi împrumuturi în valoare de 196 de miliarde de euro.

„Pur și simplu nu putem spera decât să putem rambursa această datorie ușor, având în vedere puterea noastră economică actuală”, afirmă Fatina Keilani, editorialistă la ziarul Die Welt.

Crește datoria Germaniei

Coaliția de guvernare dintre conservatorii și social-democrați prevede pentru bugetul din 2027 cheltuieli de 543,3 miliarde de euro.

Astfel, în ciuda reducerilor și economiilor prevăzute, noua datorie va crește anul viitor până la 110,8 miliarde de euro și va continua să crească până la 152,7 miliarde de euro în 2030.

În plus, dacă se adaugă creditele pentru fondurile speciale finanțate prin împrumuturi, guvernul prevede o nouă îndatorare de 196,5 miliarde de euro în 2027.

Totuși, Germania rămâne o țară cu un grad de îndatorare scăzut, prin comparație cu alte țări europene ca Franța, Italia sau Spania. Datoria publică a statului este în prezent de aproximativ 60% din PIB.

Apărarea și Munca, marile beneficiare

În proiectul de buget aprobat de executivul german, alături de care a fost convenit și un plan financiar până în 2030, cea mai mare alocare rămâne cea a Ministerului Muncii.

În 2027, cu 201,2 miliarde de euro, acesta va depăși pentru prima dată pragul de 200 de miliarde și se preconizează că va crește până la 233,5 miliarde de euro în 2030.

Însă cel care va înregistra o creștere semnificativă va fi Ministerul Apărării, al cărui buget va crește cu 27,9% față de anul precedent pentru a atinge obiectivul de a avea în viitor ”cea mai puternică armată din Europa”.

Exprimarea îi aparține cancelarului Merz și a fost făcută chiar în fața Bundestagului în urmă cu exact un an de zile și la o săptămână după învestitura sa ca șef al guvernului federal.

Reînarmarea Germaniei din cauza Rusiei, prioritatea guvernului Merz

Friedrich Merz a promis atunci că Germania va avea „cea mai puternică armată din Europa”, în concordanță cu puterea demografică și economică a țării și – a adăugat el-  cu cerințele partenerilor săi europeni și transatlantici.

Cancelarul creștin-democrat a stabilit reînarmarea împotriva Rusiei ca prioritate a guvernului său de coaliție cu social-democrații.

„Trebuie să fim capabili să ne apărăm, pentru a nu fi nevoiți să ne apărăm”, a spus Merz într-un discurs de aproape o oră. „Forța îi descurajează pe agresori. Slăbiciunea este o invitație la atac”, a adăugat el.

Datorită reformei constituționale adoptate în martie, înainte de învestirea sa, cheltuielile militare nu vor mai fi supuse limitelor impuse de Constituție asupra îndatorării. Se estimează că acestea ar putea crește în următorii ani la 500 de miliarde de euro sau chiar mai mult.

Investițiile trebuie să permită Bundeswehr-ului, armata federală, să devină primele Forțe Armate europene, „în mod convențional”. Adică, fără a lua în calcul armele nucleare, pe care Franța le deține, iar Germania, nu.

Promisiunea ambițioasă, în orice caz, evidențiază o schimbare de direcție pentru o țară care, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, acum 81 de ani, a menținut o armată modestă. Complexele legate de trecutul militarist și de nazism ar fi îngreunat până de curând o declarație precum cea a lui Merz, după cum relatează El Pais.

Totuși, statul trebuie să taie costuri

Așadar, potrivit acestui obiectiv de întărire a armatei germane, bugetul ministerului Apărării va crește de la 82,7 miliarde de euro în acest an la 105,8 miliarde în 2027 și până la 179,9 miliarde de euro în 2030.

„Ne-am dat cuvântul în această privință și, în același timp, trebuie să stabilim priorități. Evenimentele din ultimul an, și nu doar cele din ultimele luni din Iran, demonstrează cât de importante sunt investițiile în capacitatea noastră de apărare. Vrem să putem să ne apărăm pentru a nu fi nevoiți să ne apărăm. Cunoașteți deja această frază a mea, iar bugetul se ghidează și el după ea”, a completat cancelarul.

Însă, cu o prognoză de creștere de doar 0,5% în acest an, Germania va trebui să reducă cheltuielile, chiar dacă nu în domeniul apărării.

Taxe pe plastic, zahăr, alcool, tutun

„Există alte domenii în care trebuie să economisim, în special în administrația publică. Statul trebuie să fie mai agil și mai eficient. Digitalizarea și modernizarea sistematică sunt un motor esențial în acest sens”, a subliniat liderul conservator.

Se preconizează economii structurale în aproape toate celelalte ministere, printre care se numără reforme și reduceri ale prestațiilor sociale. De asemenea, se preconizează o taxă pe plastic și una pe zahăr, precum și creșteri ale taxelor pe alcool și tutun. „Obiectivul este de a face Germania mai puternică”, a explicat Klingbeil.

Vice-cancelarul german a reamintit în cadrul conferinței de presă de prezentare a bugetului că „războiul iresponsabil al lui Trump împotriva Iranului” și criza mondială a prețurilor la energie au redus creșterea economică germană la jumătate.

 ”Simțim consecințele războiului la benzinării”

„Acesta nu este războiul nostru. Vreau să subliniez din nou acest lucru, dar aici resimțim efectele în mod masiv. Simțim consecințele războiului la benzinării. Companiile resimt prețurile ridicate la energie, întreruperea lanțurilor de aprovizionare și, prin urmare, o criză ne lovește din nou cu multă duritate”, a susținut el.

Dar nu este vorba doar de a duce la bun sfârșit un buget într-un moment de scădere a veniturilor, ci de a întreprinde reforme urgente care, potrivit celor mai importanți economiști ai țării, nu pot aștepta.

Deocamdată, după luni de dezbateri, s-a convenit miercuri asupra unui pachet de măsuri de economisire care va însemna o ușurare de miliarde pentru asigurătorii publici de sănătate. O reformă pe care Merz a calificat-o drept „istorică” și care speră să primească undă verde în Parlamentul german înainte de vară.

Reduceri în domeniul sănătății și… ”coplată”

Odată cu reforma, care prevede economii de aproximativ 16 miliarde de euro, asigurații vor trebui să facă față, de exemplu, unor coplăți mai mari pentru medicamentele de la farmacie.

În plus, acoperirea gratuită va fi restricționată pentru toți membrii unei familii, adică dacă unul dintre parteneri lucrează și celălalt nu, acesta nu va mai putea asigura persoana șomeră.

Prin aceasta, guvernul urmărește, de asemenea, să încurajeze oamenii să lucreze mai mult, întrucât asigurarea medicală obligatorie costă cel puțin aproximativ 230 de euro pe lună de persoană.

Fără control gratuit, o dată la doi ani, pentru cancerul de piele

De asemenea, vor fi eliminate unele prestații ale asigurărilor sociale. De exemplu, până acum, asigurații prin asigurarea publică obligatorie cu vârsta de peste 35 de ani aveau dreptul la un control de depistare precoce a cancerului de piele, o dată la doi ani. Acest drept va fi eliminat.

Potrivit unei comisii de experți, nu există dovezi că aceste controale reduc numărul de cazuri de îmbolnăvire și deces.

De asemenea, în viitor, va fi obligatoriu să se solicite o a doua opinie medicală pentru anumite operații programabile, cu scopul de a reduce intervențiile care nu sunt absolut necesare din punct de vedere medical.

Contre stânga-dreapta pe reforma pensiilor

Această reformă a sistemului de sănătate va fi urmată de alte reforme, precum controversata reformă a pensiilor, în privința căreia social-democrații și conservatorii se află în mod clar în conflict.

De câteva săptămâni, cercurile apropiate guvernului vorbesc despre probleme între partenerii de coaliție, în special între Merz și vicecancelarul social-democrat, Klingbeil.

„Vreau să clarific încă o dată că eu nu țip la nimeni. Desigur, din când în când avem discuții, inclusiv discuții aprinse. Dar, așa cum se vede în exemplul de astăzi, suntem dispuși să acționăm și suntem capabili să o facem”, a declarat miercuri Merz, fiind întrebat despre presupusele țipete care au avut loc la o ședință de criză la mijlocul lunii aprilie la Villa Borsig, reședința de oaspeți a Ministerului Afacerilor Externe, în nordul Berlinului.

Klingbeil confirmase cu câteva zile înainte că au avut loc efectiv discuții aprinse în timpul reuniunii de vârf a coaliției dintre conservatori și social-democrați, dar că, oricât de multe discuții ar fi fost, SPD-ul își va menține ferm poziția. Conducerea SPD respinge narațiunea răspândită de conservatori, potrivit căreia social-democrații sunt cei care frânează reformele.

Români și bulgari rămași fără ajutoare sociale

Tăierile bugetare ale Germaniei pentru a investi mai mult în Apărare îi afectează și pe românii care beneficiau de generosul sistem german de protecție socială.

La începutul acestui an, ziarul german Bild a relatat despre măsurile luate în bazinul industrial Ruhr de administrațiile mai multor localități.

”În lupta împotriva imigrației determinate de sărăcie și a fraudelor în domeniul asistenței sociale, mai multe orașe din regiunea industrială Ruhr au luat măsuri decisive, chiar la începutul acestui an: orașe ca Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen au suspendat prestațiile sociale și au emis ordine de expulzare pentru 1.181 de imigranți din România și Bulgaria, a scris Bild.

Gelsenkirchen a suspendat prestațiile sociale de 506 ori, Hagen doar de trei ori. Dortmund a înregistrat 116 cazuri, iar Duisburg chiar 556.

Diferențele nu se datorează doar numărului total de cazuri din municipalități, ci și puterilor discreționare ale orașelor.

Câștigi puțin, ești exclus din sistem

”Motivul acestor măsuri drastice: dacă imigranții din UE contribuie în mod demonstrabil puțin sau deloc la propriul trai prin muncă, municipalitatea le poate revoca libertatea de circulație a lucrătorilor.

În principiu, chiar și cu un loc de muncă foarte prost plătit, aceștia au dreptul la prestații sociale la fel ca angajații germani obișnuiți”, mai menționau jurnaliștii germani..

Potrivit WDR ( companie publică de radio și televiziune din landul Renania de Nord-Westfalia, Germania, cu sediul central în Köln, parte a consorțiului național ARD), Oficiul pentru Imigrare din Gelsenkirchen are o politică foarte clară: orice persoană care câștigă mai puțin de o treime din cheltuielile de întreținere este exclusă din sistem.

Reglementările UE protejează migranții

Un șef de echipă de la Oficiul pentru Imigrare, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru WDR:

„Aceste condiții pur și simplu nu sunt suficiente pentru a stabili statutul de angajat.”

În astfel de cazuri, familia trebuie să părăsească țara. Instanțele au confirmat în repetate rânduri această practică, relatau jurnaliștii germani.

Primarul orașului Hagen, Dennis Rehbein (36 de ani, CDU), și-a preluat a anunțat că intenționează să se concentreze mai mult pe reducerea prestațiilor sociale în viitor. Prin urmare, el solicită sprijinul UE sub forma unor reglementări mai stricte.

”Imigrația orientată către sistemele de asistență socială, respingere generalizată”

Dennis Rehbein a declarat pentru rețeau regională de radio-tv publice:

„În prezent, regulamentul UE prevede că orice persoană care lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerată angajat și are dreptul la prestații sociale. Acest prag este mult prea scăzut. Este vorba de doar câteva sute de euro pe lună, ceea ce este suficient pentru a fi considerat angajat.”

Numai în Hagen trăiesc 7.000 de imigranți din România și Bulgaria. Peste jumătate dintre aceștia, adică 55%, sunt beneficiari ai serviciului public de ocupare a forței de muncă, afirmă primarul.

Acest lucru costă orașul Hagen aproximativ zece milioane de euro pe an. Hagen are nevoie, de asemenea, de imigranți care să muncească.

„Însă imigrația orientată către sistemele de asistență socială, care există cu siguranță, se confruntă cu o respingere generalizată”, a mai declarat Rehbein pentru WDR.