Ce înseamnă pentru NATO cele mai recente comentarii ale lui Donald Trump despre părăsirea alianței

Dintre toate avertismentele din arsenalul președintelui Trump, părăsirea alianței militare NATO este unul dintre cele folosite cel mai des. Acum o face din nou, scrie BBC.

Întrebat de ziarul britanic The Telegraph dacă reconsideră apartenența SUA la NATO, el a spus: „Oh, da, aș spune că [este] dincolo de reconsiderare” – exprimându-și din nou furia că partenerii nu s-au alăturat operațiunilor militare ale Americii, alături de Israel, împotriva Iranului.

„Cred că ar trebui să fie automat”, a subliniat el.

Retorica lui Trump evidențiază din nou o neînțelegere a modului în care funcționează această alianță de 32 de membri.

Articolul 5 al NATO prevede apărarea colectivă: un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. Însă activarea acestui principiu necesită consens, iar tratatul din 1949 se referă doar la crize din Europa și America de Nord.

Mai mulți aliați au evitat să se implice într-un război pentru care nu au fost consultați, mai ales în contextul mesajelor contradictorii ale administrației Trump.

Articolul 5 a fost activat o singură dată, după atacurile de la 11 septembrie 2001 din SUA.

Trump a menționat și Ucraina, spunând: „Am fost acolo automat, inclusiv în Ucraina”.

După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, fostul președinte american Joe Biden a avut un rol central în coordonarea răspunsului occidental. NATO, ca alianță, a oferit sprijin, dar a evitat implicarea directă în conflict.

Chiar înainte de a deveni președinte în 2017, Trump a numit NATO un „tigru de hârtie”, „învechit” și prea costisitor pentru SUA.

În acest an, el a ironizat alianța, afirmând că Rusia ar fi ocupat toată Ucraina dacă SUA nu ar fi fost principalul garant al NATO.

Trump a fost aproape să retragă SUA din alianță în 2019.

Fostul secretar general NATO Jens Stoltenberg a scris în memoriile sale că existau semne clare că Trump se pregătea să acționeze. El a reușit însă să-l tempereze, lăudând public presiunea exercitată de Trump asupra aliaților pentru creșterea cheltuielilor militare.

În centrul nemulțumirilor lui Trump se află acordul din 2014 privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare – la început doar o recomandare.

Cheltuielile militare au crescut semnificativ în majoritatea țărilor NATO, atât din cauza presiunii lui Trump, cât și a amenințării Rusiei.

Această nouă criză ar putea întări determinarea Europei și Canadei de a-și consolida propria apărare, dar rămâne un fapt esențial: puterea militară a SUA este crucială.

Bugetul militar al SUA reprezintă aproximativ 62% din totalul cheltuielilor NATO, iar Pentagonul deține capabilități pe care alții nu le pot egala.

Secretarul de stat Marco Rubio a sugerat și el că relația ar putea fi reevaluată după conflict. El a spus că neutilizarea bazelor americane din Europa pentru apărarea intereselor SUA face ca NATO să fie „o stradă cu sens unic”.

Marea Britanie a refuzat inițial accesul avioanelor americane, dar ulterior și-a schimbat poziția. Italia și Spania au refuzat, de asemenea, sprijin logistic în anumite situații recente.

Totuși, decizia nu îi aparține doar președintelui.

Congresul SUA a adoptat la finalul lui 2023 o lege care interzice retragerea unilaterală din NATO fără aprobarea Senatului sau a Congresului.

Liderii NATO, în special actualul secretar general Mark Rutte, vor încerca din nou să-l convingă pe Trump să rămână în alianță.

Rutte este considerat un „sfătuitor al lui Trump”, la fel ca Stoltenberg, pentru abilitatea de a-l influența.

El a fost văzut ca având un rol important și în temperarea declarațiilor lui Trump privind Groenlanda, teritoriu al Danemarcei, membru NATO.

Totuși, Rutte a fost criticat pentru susținerea fermă a acțiunilor împotriva Iranului.

Prioritatea sa principală rămâne menținerea unității alianței de 77 de ani, în contextul amenințărilor din Ucraina, Orientul Mijlociu și chiar din partea Casei Albe.