Italia propune includerea Gardienilor Revoluţiei din Iran pe lista UE cu organizaţii teroriste

Teheran/Foto: Profimedia Images
26 January 2026, 16:23

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat luni că va propune joi colegilor săi din Uniunea Europeană includerea Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (CGRI) din Iran pe lista UE cu organizaţii teroriste, potrivit AFP.

Pierderile suferite de populaţia civilă în timpul manifestaţiilor de protest necesită un răspuns clar“, a explicat şeful diplomaţiei italiene într-o postare pe platforma X, precizând că va propune această idee “în coordonare cu alţi parteneri”, în cadrul unei reuniuni cu omologii săi europeni joi, la Bruxelles.

Antonio Tajani a indicat în aceeaşi postare că intenţionează să le propună, între altele, partenerilor săi “sancţiuni individuale împotriva celor responsabili de aceste acte odioase”.

O organizaţie neguvernamentală cu sediul în SUA, Human Rights Activists News Agency (HRANA) a declarat luni că a fost confirmată moartea a circa 6.000 de persoane şi anchetarea a mii de alte cazuri după mişcarea de contestare care a zguduit Iranul la începutul aceste luni, înainte de a fi înăbuşită în sânge.

Cine sunt Gardienii Revoluției

Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice – braţul ideologic al ghidului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei – constituie o forţă armată extrem de organizată, fiind acuzată de occidentali că a orchestrat şi participat la represiunea împotriva amplei mişcări de protest din Iran.

Organizaţia ‘pasdaranilor’ (“gardieni” în farsi) a fost creată în 1979, la scurt timp după revoluţia islamică. Gardienii dispun de o reţea ramificată de servicii de informaţii, capacităţi terestre, aeriene şi maritime şi sunt mai bine echipaţi şi antrenaţi decât armata regulată.

CGRI are de asemenea rol de intermediar între Teheran şi aliaţii lor din regiune, cum ar fi Hezbollahul libanez sau gruparea Hashd al-Shaabi din Irak. De asemenea, controlează companii din toate sectoarele strategice ale economiei iraniene.

Gardienii revoluţiei au făcut deja obiectul unor sancţiuni din partea Uniunii Europene

Aceste sancţiuni au fost instituite în 2021, ca reacţie la încălcările drepturilor omului în Iran. În total, aproximativ 230 de persoane, inclusiv mai mulţi miniştri, şi aproximativ 40 de entităţi au fost sancţionate de UE pentru încălcări ale drepturilor omului.

Aceste sancţiuni au fost apoi extinse din cauza activităţilor nucleare ale Iranului sau a ajutorului dat de Teheran războiului declanşat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

Iranul amenință cu război total, în cazul unei acțiuni militare a SUA. Zboruri internaționale suspendate în zonă

Iranul avertizează că orice acțiune militară lansata împotriva sa de către Statele Unite va însemnă intrarea într-un război total. Este reacția Teheranului la decizia americanilor de a trimite în regiune o grupare navală. De asemenea, un indiciu că situația ar putea deveni explozivă este anunțul marilor companii aeriene internaționale de suspendare a zborurilor în mai multe țări din zonă.

Pe lângă sancţiunile ONU aplicate de UE, europenii au propriile sancţiuni care prevăd, printre altele, îngheţarea activelor şi interdicţia de călătorie pe teritoriul UE.

De asemenea, sunt în vigoare sancţiuni comerciale şi financiare, inclusiv o interdicţie privind exportul de arme sau de bunuri cu dublă utilizare civilă şi militară sau bunuri susceptibile de a fi utilizate în activităţi legate de îmbogăţirea uraniului nuclear.

Mai este în vigoare o interdicţie privind importul de ţiţei, gaze naturale şi produse petroliere şi petrochimice din Iran.

În legătură cu Iranul, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a interzice alte exporturi de tehnologii critice legate de drone şi rachete în această ţară. Preluare Agerpres

Profesorul Abbas Milani de la Universitatea Stanford, la TVR Info: Soluția Iranului nu vine din afară, ci din stradă

Donald Trump a spus că urmărește cu atenție ce se întâmplă în Iran și chiar a amenințat cu o intervenție militară. Pe de altă parte, Vladimir Putin a vorbit și el despre situația din Iran. „Aș fi foarte surprins dacă președintele Trump nu ar reacționa cumva, dar cred că va fi, în esență, o reacție simbolică”, susține profesorul Abbas Milani de la Universitatea Stanford, într-un interviu în exclusivitate pentru emisiunea Mapamond de la TVR Info.
Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite