România continuă să cheltuiască mai mult decât încasează. Autoritățile şi-au asumat în faţa Comisiei Europene un deficit bugetar 8,4% din PIB, în caz contrar riscăm sancţiuni şi retrogradarea ratingului de țară
Strategia Executivului de a strânge cureaua bate pasul pe loc. Cheltuielile continuă să nu ţină pasul cu încasările, care deşi sunt mai mari, ca urmare a măsurilor fiscale luate în august, sunt insuficiente. Numai pe salarii, de exemplu, statul a plătit, faţă de anul trecut, cu 6% mai mult, în timp ce asistenţa socială, acolo unde sunt şi incluse şi pensiile, a costat cu 13 procente mai mult.
Economiştii spun că în aceste condiţii România este la limită să îndeplinească ţinta de 8,4% din PIB a deficitului asumat în faţa Bruxelles-ului.
MĂDĂLINA CHIȚU, reporter TVR: Gaura din bugetul statului a sărit de 100 de miliarde de lei, la finalul lunii septembrie. Execuţia bugetară publicată de ministerul de Finanţe arată că deficitul în primele 9 luni ale acestui an este de 5,39 la sută.
Din ianuarie şi până în septembrie statul a încasat spre 467 de miliarde de lei, în creştere cu peste 12 procente faţă de aceaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile, în schimb, au fost cu 102,4 miliarde de lei mai mari. Recalcularea pensiilor şi plafonarea preţurilor la energie, cuprinse în cheltuielile cu asistenţa socială, au adus costuri în plus statului cu 13%.
CHRISTIAN NĂSULEA – profesor de economie mondială: Anul trecut au fost crescute pensii, au fost crescute salarii, au fost asumate nişte investiţii care se desfăşoară în continuare şi toate acestea apar în execuţia bugetară de pe primele 9 luni. Efectele măsurilor care au fost introduse anul acesta în mare parte nu apar. Nu există măsuri care să fi fost implementate suficient de devreme în aşa fel încât să vedem o contribuţie semnificativă.
RADU CIOBANU – profesor economie, ASE, Bucureşti: Sunt anumite venituri care sunt prinse în bugetul de stat pentru anul 2025, din PNRR. Dacă vom face acele reforme la care ne-am angajat atunci vom avea aceste venituri spre finalul anului 2025, venituri care ne vor ajuta să ţinem deficitul bugetar la un nivel de sub 9 la sută.
Guvernanţii spun că, odată ce vor fi adoptate, măsurile fiscale care vizează reducerile cheltuielilor statului vor producă rezultate în șase-șapte luni.
RADU MIRUŢĂ – ministrul Economiei: Suntem preocupați ca măsurile fiscal-bugetare să țină cont de două realități: o realitate e aceea a unui deficit foarte mare. Dacă nu era luată nicio măsură, risca să se ducă la pierderea locurilor de muncă și la sufocarea întregii activități. Şi de o altă realitate şi anume că nu poți să pui pe umărul celor care contribuie mai mult decât pot să ducă.
Până la finele anului, România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene un deficit bugetar 8,4% din PIB, în caz contrar riscă sancţiuni din partea Bruxelles-ului, dar şi retrogradarea ratingului de țară.

