Remus Truică, la un pas să obţină revizuirea condamnării primite în dosarul Ferma Băneasa

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în principiu, joi, cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Remus Truică, condamnat în decembrie 2020 la 7 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa.

Fost şef de Cabinet al lui Adrian Năstase, Remus Truică a fost eliberat condiţionat în iulie 2024, după ce a executat jumătate din condamnare.

Ulterior, el a deschis un proces la Curtea de Apel Ploieşti, în care a solicitat anularea condamnării, pe calea revizuirii, însă solicitarea i-a fost respinsă.

A făcut apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care i-a admis joi, în principiu, cererea de revizuire, decizia pe fond urmând să fie luată tot de Curtea de Apel Ploieşti.

Instanţa supremă susţine că au fost identificate ‘fapte şi împrejurări noi, care nu au fost cunoscute sau analizate de instanţele anterioare, elemente care pot schimba perspectiva asupra cauzei, oferind posibilitatea de a reevalua probele şi circumstanţele în care a fost pronunţată condamnarea’, decizie care l-ar putea ajuta pe Truică să obţină anularea condamnării.

‘În dosarul 31/64/2025 privind pe Truică Remus, în calitatea de revizuent, prin decizia pronunţată astăzi, completul de judecată a schimbat soluţia de inadmisibilitate a revizuirii pronunţată de instanţa de fond. În cauza sus-menţionată, Instanţa supremă a fost învestită cu apelul împotriva hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti prin care fusese respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă. Cererea a fost întemeiată pe cazul de revizuire de la art. 453 alin. (1) lit. a) – ‘s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză’. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a admite în principiu cererea de revizuire are
la bază identificarea unor fapte şi împrejurări noi, care nu au fost cunoscute sau analizate de instanţele anterioare, elemente care pot schimba perspectiva asupra cauzei, oferind posibilitatea de a reevalua probele şi circumstanţele în care a fost pronunţată condamnarea. Menţionăm că această procedură nu echivalează cu soluţionarea definitivă a cauzei’, este decizia dată de ÎCCJ.

Un alt condamnat din dosar, prinţul Paul-Philippe, care avea o pedeapsă de trei ani şi patru luni închisoare cu executare, a fugit din ţară şi s-a stabilit în Franţa, de unde autorităţile române au încercat fără succes să-l extrădeze.

De asemenea, oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz, condamnaţi la câte cinci ani, nu au făcut nicio zi de închisoare.

Remus Truică a fost judecat pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013 şi se refereau la modul ilegal în care prinţul Paul a revendicat Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa.

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi.

Pe de altă parte, Truică a prezentat ”afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi jurnalistul Dan Andronic, care a primit o condamnare cu suspendare.