Sébastien Lecornu nu a reușit să-și impună echipa guvernamentală. Criticat din toate părțile, a demisionat și și-a motivat decizia prin faptul că nu au fost reunite toate condițiile pentru a putea continua.
Sébastien Lecornu, premierul demisionar al Franţei: În această dimineață nu mai existau condițiile ca eu să îmi pot îndeplini atribuțiile de premier și a permite guvernului să apară în fața Adunării Naționale mâine. Partidele politice continuă să se comporte ca și cum ar avea majoritatea absolută în legislativ. Practic, eu am fost gata să fac compromisuri. Dar fiecare partid vrea ca partidele celelalte să îi adopte întregul său program politic. Dar trebuie să ne punem mereu țara înaintea interesului de partid. Activiștii trebuie să fie ascultați, dar scopul trebuie să fie poporul francez.
Republicanii, dreapta conservatoare, spun că nu se consideră vinovați de eșecul premierului.
Franța Nesupusă, stânga radicală populistă, cere demisia președintelui Emmanuel Macron.
Reuniunea Națională, extrema dreaptă, cere revenirea la urne.
Marine Le Pen, liderul grupului parlamentar Reuniunea Națională: Îi cer (președintelui Macron) să dizolve Adunarea Națională, pentru că am ajuns la sfârșitul drumului, și nu există o soluție astăzi, și nu va fi nici mâine. Prin urmare, singura decizie înțeleaptă în aceste circumstanțe – și cea prevăzută de Constituția celei de-a Cincea Republici – este revenirea la alegeri și să lăsăm poporul francez să decidă direcția țării.
Președintele Emmanuel Macron poate nominaliza un nou premier, poate dizolva Adunarea Națională și convoca alegeri legislative anticipate.
Criza socială se accentuează în timp ce nicio forță politică din Franța nu are majoritate și nu pare dispusă să ajungă la un compromis pentru găsirea unei soluții. Între timp, Franța nu are conturat un proiect de buget care să propună măsuri de reducere a deficitului, pentru care este în atenția instituțiilor europene.
Numit pe 9 septembrie, Lecornu urma să prezinte marţi declaraţia sa de politică generală în parlamentul francez. Demisia sa este neaşteptată şi marchează adâncirea crizei politice din Franţa.
După mai multe săptămâni de consultări cu partide politice de pe întregul spectru politic, Sebastien Lecornu, un aliat apropiat al preşedintelui Macron, şi-a desemnat duminică miniştrii, iar noul cabinet urma să aibă luni după-amiază prima sa întâlnire.
Însă componenţa noului cabinet a enervat atât pe opozanţi, cât şi pe aliaţi, care au considerat că guvernul este prea “de dreapta” sau “insuficient de dreapta”, ceea ce a dat naştere unor semne de întrebare legate de durabilitatea sa, într-o perioadă când Franţa se zbate să depăşească o criză politică provocată de caracterul extrem de fragmentat al parlamentului.
”Domnul Sebastien Lecornu a înmânat demisia guvernului său preşedintelui Republicii, care a acceptat-o”, a indicat biroul de presă al preşedinţiei franceze.
Politica franceză a devenit tot mai instabilă de la realegerea lui Emmanuel Macron în 2022, niciun partid sau coaliţie neavând o majoritate parlamentară. Decizia lui Macron de a convoca alegeri parlamentare anul trecut a adâncit această criză, parlamentul rezultat din alegeri fiind şi mai fragmentat decât cel precedent. Lecornu, care fusese desemnat în urmă cu mai puţin de o lună, a fost al cincilea prim-ministru numit de preşedintele Macron în ultimii doi ani.
După anunţul demisiei sale, Sebastien Lecornu a explicat că ”nu erau întrunite condiţiile” pentru a rămâne în funcţia de prim-ministru.
”Eram pregătit pentru un compromis, dar fiecare partid politic vrea să fie adoptat întregul său partid politic’‘, a spus Lecornu într-un discurs rostit luni în curtea Palatului Matignon, sediul premierului francez. El a adăugat că toate partidele se comportă ca şi când ar avea propria majoritate în parlamentul de la Paris.
Partidul de extremă dreapta RN a reacţionat la anunţul demisiei premierului Lecornu: ”(Preşedintele Emmanuel) Macron trebuie acum să aleagă: dizolvă parlamentul sau demisionează, şi asta rapid!”.
”Este indubitabil că efemerul premier nu are spaţiu de manevră şi este un lucru sigur pentru Emmanuel Macron însuşi, care a format acest guvern, că nu poate exista nicio stabilitate fără o întoarcere la vot şi o dizolvare a parlamentului”, a declarat preşedintele RN, Jordan Bardella, pentru postul BFM TV.
Lidera extremei drepte francez Marine Le Pen i-a cerut preşedintelui Macron să dizolve Adunarea Naţională. ”Gluma a ajuns la final, farsa a mers prea departe!’‘, a declarat le Pen pentru BFM TV.
”Nu ne este teamă de o dizolvare a parlamentului’‘, a reacţionat eurodeputatul Francois-Xavier Bellamy, membru al partidului Republicanii.
Vicepreşedinte al aceluiaşi partid, David Lisnard, primarul oraşului Cannes, a subliniat că ”interesele Franţei cer ca Emmanuel Macron să demisioneze pentru a apăra instituţiile şi a debloca o situaţie care a fost inevitabilă încă de la dizolvarea absurdă (a parlamentului)”. ”El este primul responsabil pentru această situaţie”, a adăugat Lisnard.
Parlamentarul socialist Arthur Delaporte a scris pe X că demisia lui Lecornu era inevitabilă. ”Acest guvern cu viaţă scurtă arată un singur lucru: macronismul aruncă ţara în haos încă o dată”, a accentuat el.
”Mă apucă disperarea din cauza acestui circ unde fiecare îşi joacă rolul, dar nimeni nu îşi asumă responsabilitatea. Celor care cred că am putea guverna fără Stânga, le spun: greşiţi. Nu putem avansa fără a trimite semnale puternice, fără a ajunge la cei cu care, în pofida diferenţelor noastre, împărtăşim aceeaşi ambiţie: cea de a servi Franţa şi poporul francez”, a declarat Agnes Pannier-Runacher, ministru al mediului în guvernul demisionar.
De partea sa, liderul partidului Franţa Nesupusă, Jean-Luc Melenchon, a scris pe X că, în urma demisiei lui Sebastien Lecornu, solicită ”luarea în considerare imediată a moţiunii semnate de 104 parlamentari pentru destituirea lui Emmanuel Macron”.
Fostul economist-şef al Fondului Monetar Internaţional Olivier Blanchard a opinat, pe platforma X, că ”greu de înţeles ce este în mintea lui Macron/Lecornu atunci când prezintă mai mult sau mai puţin acelaşi guvern, cu o anexă profund nepopulară, dar la fel de izbitor este gradul în care se discută despre persoane, nu despre probleme”.
Urmărește-ne pe Google News
