Legea apărării și programul pentru militarii voluntari, adoptate de Guvern. Moșteanu: E nevoie să întinerim această rezervă a Armatei Române

Guvernul a adoptat, joi, proiectul de lege a apărării naţionale și proiectul privind introducerea voluntariatului în Armata Română. Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu vârste între 18 şi 35 de ani, vor putea participa voluntar la un program de pregătire militară de bază, cu durata de patru luni.

Potrivit Ministerului Apărării, înscrierea se va face pe baza unui angajament semnat pe propria răspundere, în urma unui proces de selecţie. Pe perioada programului, voluntarii vor beneficia gratuit de cazare, echipament, hrană, asistenţă medicală şi o indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen. La final, aceștia vor primi o indemnizaţie echivalentă cu trei salarii medii brute.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că măsura este necesară pentru întinerirea rezervei operative a Armatei Române.

„Proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare pleacă de la o necesitate reală, și anume rezerva operațională, care este îmbătrânită. Nu se mai face armata obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 și, în fiecare an, pierdem din această rezervă. Vă dau numai câteva cifre: în acest an vor trece în retragere peste 120.000 de gradați și soldați, la anul încă 118.000, în 2027 încă 111.000. Vorbim de aproximativ 350.000 de oameni care depășesc vârsta de 55 de ani prevăzută de lege”, a declarat ministrul.

El a subliniat că programul voluntar va fi esențial pentru întinerirea rezervei: ”E nevoie să întinerim această rezervă a Armatei Române”:

„Patru luni de zile, orice tânăr sau tânără între 18 și 35 de ani vor face un stagiu militar, voluntar, repet acest lucru, și se vor familiariza cu armata, cu armamentul Armatei Române. Vor rămâne în rezerva operațională pentru perioada care va urma apoi. Periodic, anual, vor fi diverse pregătiri și refamiliarizări, de exemplu cu armamentul nou (…) care va intra în înzestrarea Armatei, a declarat Ionuț Moșteanu.

”Modificarea principală este aceasta și anume militarii voluntari în termen. Introducerea conceptului de militari voluntari în termen.”, a explicat ministrul

În ceea ce privește proiectul Legii Apărării Naționale, Moșteanu a precizat că documentul era necesar pentru alinierea cadrului legislativ cu realitățile actuale:

„Legea apărării naționale este din 1994. De atunci s-au schimbat foarte multe lucruri. România a devenit membru NATO și membru UE (…) Era nevoie de o lege nouă care să cuprindă toate aceste modificări într-un concept unitar (…) Legea definește în mod cuprinzător apărarea națională, stabilește rolul Ministerului Apărării Naționale de integrare și conducere într-o concepție unitară a acțiunii tuturor forțelor participante la apărarea țării conform planurilor în vigoare, statuează principiul conducerii unice, interinstituțional, la nivel strategic, pe stările constituționale, MAI, în starea de urgență, MAPN, în starea de asediu, agresiune armată, mobilizare, război, realizează cadrul normativ intern pentru implementarea deciziilor adoptate în cadrul organizațiilor în care România este membru, prin mecanisme de cooparare inter-instituțională, crează un cadru pentru reacție adaptată, graduală, la nivel național și în cadrul de cooperare la nivelul organizațiilor internaționale”, a exlicat ministrul Ionuț Mosteanu.