Un craniu vechi de un milion de ani rescrie evoluția umană, susțin oamenii de știință

Un craniu uman vechi de un milion de ani, descoperit în China, sugerează că specia noastră, Homo sapiens, a început să apară cu cel puțin o jumătate de milion de ani mai devreme decât se credea până acum, potrivit unei noi cercetări, scrie BBC.

Studiul mai arată că am co-existat cu alte specii „surori”, inclusiv neanderthalienii, pentru mult mai mult timp decât se presupunea.

Oamenii de știință afirmă că analiza lor „schimbă complet” înțelegerea asupra evoluției umane și, dacă este corectă, rescrie un capitol esențial din istoria timpurie a umanității.

Totuși, alți experți — într-un domeniu în care dezacordurile privind apariția noastră pe planetă sunt frecvente — spun că concluziile studiului sunt plauzibile, dar departe de a fi certe.

Descoperirea, publicată în prestigioasa revistă Science, a șocat echipa de cercetare, alcătuită din oameni de știință de la o universitate din China și de la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie.

„De la bun început, când am obținut rezultatul, ni s-a părut incredibil. Cum să fie atât de adânc în trecut?”, a declarat prof. Xijun Ni, de la Universitatea Fudan, co-autor al studiului. „Dar am testat din nou și din nou toate modelele, am folosit toate metodele și acum avem încredere în rezultat — și suntem de fapt foarte entuziasmați”.

La descoperirea craniului, numit Yunxian 2, cercetătorii au presupus că aparține lui Homo erectus, primul om cu creier mare, pentru că data de acum un milion de ani, cu mult înainte de apariția oamenilor mai avansați.

Homo erectus a evoluat treptat și a început să se ramifice acum 600.000 de ani în neanderthalieni și specia noastră, Homo sapiens.

Dar noua analiză a craniului Yunxian 2, revizuită și de experți independenți, sugerează că acesta nu era Homo erectus.

Acum se crede că aparține unei forme timpurii de Homo longi, o specie „soră”, aflată la un nivel de dezvoltare similar cu neanderthalienii și Homo sapiens.

Dovezile genetice sugerează că Homo longi a coexistat cu aceste specii. Prin urmare, dacă Yunxian 2 a trăit acum un milion de ani, spun cercetătorii, probabil că și forme timpurii de neanderthalieni și Homo sapiens existau deja.

Această analiză surprinzătoare a mutat considerabil înapoi în timp cronologia evoluției oamenilor cu creiere mari, cu cel puțin o jumătate de milion de ani, potrivit prof. Chris Stringer, de la Muzeul de Istorie Naturală, co-autor al studiului.

El afirmă că este foarte posibil să existe fosile de Homo sapiens vechi de un milion de ani undeva pe planetă — doar că nu au fost încă descoperite.

Identificarea unei specii umane timpurii și stabilirea perioadei în care a trăit se pot face prin analiza formei craniului și prin analiza genetică. În cazul lui Yunxian 2, ambele metode au fost folosite și au condus la aceeași concluzie.

Însă alți cercetători, precum dr. Aylwyn Scally, genetician evoluționist la Universitatea Cambridge, atrag atenția că există incertitudini majore în ambele metode.

„Trebuie să fim foarte precauți cu estimările temporale, pentru că sunt extrem de greu de făcut, indiferent de dovezile folosite — genetice sau fosile,” a spus acesta. „Chiar și cu cele mai ample date genetice, este foarte dificil să stabilești momentul în care aceste populații au coexistat cu o precizie mai mică de 100.000 de ani sau chiar mai mult”.

El a adăugat că, deși concluziile profesorilor Ni și Stringer sunt plauzibile, ele sunt departe de a fi certe și că este nevoie de mai multe dovezi pentru a le confirma.

„Tabloul este încă destul de neclar pentru noi, așa că, dacă rezultatele acestei cercetări vor fi susținute de alte analize, de preferință din date genetice, atunci cred că am începe să avem tot mai multă încredere în ele”, a declarat pentru BBC News.

Cea mai veche dovadă cunoscută de Homo sapiens în Africa are 300.000 de ani, ceea ce ar putea sugera că specia noastră ar fi evoluat prima dată în Asia.

Dar, potrivit prof. Stringer, nu există suficiente dovezi pentru a fi siguri, întrucât există și fosile umane de un milion de ani în Africa și Europa care trebuie incluse în analiză.

„Există unele dovezi genetice care indică o apariție chiar mai timpurie a speciei noastre, care s-ar fi recombinat cu linia noastră evolutivă, dar acest lucru nu este încă dovedit,” a spus el.

Cronologia devansată sugerează că cele trei specii de oameni au coexistat pe planetă timp de aproximativ 800.000 de ani — mult mai mult decât se credea înainte —, poate chiar interacționând și împerechindu-se între ele.

Această apariție timpurie ajută și la explicarea zecilor de fosile umane, datând între 800.000 și 100.000 de ani, pe care oamenii de știință nu reușeau să le încadreze clar în arborele genealogic uman — așa-numita „încurcătură din mijloc”.

Însă descoperirea că Homo sapiens, Homo longi și neanderthalienii au apărut mai devreme rezolvă elegant problema, permițând clasificarea acelor fosile ca subgrupuri ale unuia dintre cele „trei mari”, sau ale unor strămoși mai primitivi, precum Homo erectus asiatic și Homo heidelbergensis, spune prof. Ni.

„Evoluția umană este ca un copac”, a explicat acesta. „Acest copac avea mai multe ramuri, iar trei dintre ele erau foarte apropiate. Probabil că au avut loc și încrucișări între ele și au coexistat timp de aproape un milion de ani. Este un rezultat incredibil”.

Craniul a fost descoperit împreună cu alte două în provincia Hubei. Însă acestea erau deteriorate și strivite, motiv pentru care Yunxian 2 fusese încadrat greșit ca erectus.

Pentru a le reconstitui forma originală, echipa prof. Ni a scanat craniile, le-a reconstruit digital prin modelare pe calculator și a tipărit replici cu o imprimantă 3D.

Văzându-le în forma reală, cercetătorii au putut să le reclasifice ca aparținând unui grup separat — și mai avansat — de oameni.