Miza alegerilor parlamentare din R. Moldova trece dincolo de granițe. Viitorul european sau reîntoarcerea spre Moscova

Moldova va vota duminică în alegerile parlamentare, descrise de președintele țării drept cele mai importante din istoria republicii. Rezultatele vor arăta dacă fostul stat sovietic, independent din 1991, își continuă drumul spre integrarea occidentală sau revine pe orbita Rusiei, scrie The Guardian.

De ce contează aceste alegeri?

Viitorul Moldovei, țară cu 2,4 milioane de locuitori situată între Ucraina și România, este urmărit îndeaproape pe întreg continentul. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat recent că Moldova are nevoie de sprijin pentru a preveni intrarea sub influența Rusiei, așa cum s-a întâmplat în Georgia și Belarus. „Europa nu își poate permite să piardă și Moldova”, a spus el în fața Adunării Generale a ONU.

Moldova a devenit un punct cheie pe tabla de șah diplomatică datorită poziției sale între Ucraina și NATO, prin granița cu România, dar și datorită parcursului său politic. În 2021, țara a ales cu o majoritate solidă partidul pro-european Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președintele Maia Sandu. După invazia Rusiei în Ucraina, Moldova a cerut aderarea la Uniunea Europeană, a obținut statutul de candidat într-un timp record și speră să adere până în 2030.

Maia Sandu a fost realeasă președinte anul trecut, însă referendumul privind apartenența la UE a fost câștigat cu o majoritate foarte mică, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la direcția pe termen lung a țării. Atât alegerile, cât și referendumul au fost marcate de acuzații de interferență rusă, inclusiv o schemă de mituire a alegătorilor, prin care ar fi fost transferate 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni – aproximativ 10% din electoratul activ.

Sondajele sugerează că partidul PAS se confruntă acum cu o opoziție puternică din partea partidelor pro-ruse sau nominal pro-europene, care ar putea împiedica formarea unei majorități parlamentare. În lipsa unei majorități, guvernul riscă dificultăți în aplicarea reformelor necesare aderării la UE, în timp ce continuă să gestioneze sărăcia cronică, inflația ridicată și numărul mare de refugiați ucraineni.

Maia Sandu avertizează că un guvern prietenos cu Moscova ar fi folosit ca „rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra UE”. Liderii europeni par să-i susțină punctul de vedere. Într-o vizită simbolică la Chișinău, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat alături de președinții Franței și Germaniei: „Nu poate exista o UE sigură, o Polonia, o Franță și o Germanie sigure fără o Moldovă independentă”.

Actorii principali

Maia Sandu, fostă funcționară a Băncii Mondiale și absolventă Harvard, a fondat partidul PAS în 2016. Printre aliații săi apropiați se află Dorin Recean, economist pro-occidental și fost ministru de interne, actual prim-ministru din februarie 2023.

PAS se confruntă cu Blocul Patriotic, o alianță de partide de stânga, pro-ruse, din care face parte fostul președinte Igor Dodon, învins de Sandu în 2020. Blocul consideră integrarea europeană o amenințare la adresa independenței Moldovei și promovează legături mai strânse cu Rusia.

Un rol decisiv ar putea reveni partidelor mai mici. Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și de Alexandru Stoianoglo, fost procuror general, candidatul care a obținut locul doi la alegerile din 2024, care încearcă să atragă alegătorii centriști dezamăgiți. Deși se declară pro-european, Alternativa critică guvernul pentru lipsa de rezultate economice și sociale. Unii analiști consideră că acest bloc ar funcționa ca un „spoiler”, reducând sprijinul pentru PAS și păstrând în același timp o punte spre Rusia.

În competiție se află și Partidul Nostru, cu un discurs populist și anti-sistem, condus de fostul primar Renato Usatîi, cunoscut pentru legăturile cu naționaliștii ruși.

Pe buletinele de vot nu apar candidați asociați cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în 2023 pentru fraudă și spălare de bani, acuzat și de implicare în cumpărarea de voturi la alegerile anterioare.

Cum se votează

Duminică, moldovenii aleg 101 membri ai Parlamentului, prin vot proporțional. Crucial va fi votul diasporei – aproximativ 1 milion de cetățeni locuiesc în străinătate, în special în Europa de Vest, unde sprijinul pentru PAS a fost determinant în scrutinele anterioare.

Un factor incert îl reprezintă cei 277.000 de alegători din Transnistria, regiune separatistă controlată de forțe pro-ruse. De obicei, prezența la vot este scăzută, însă analiștii afirmă că Rusia a intensificat campaniile de dezinformare în zonă.

Posibile scenarii

Sondajele arată că PAS are un ușor avans în fața Blocului Patriotic. Astfel, sunt posibile trei scenarii:

• PAS obține majoritatea și își continuă agenda pro-UE.
• PAS câștigă fără majoritate, fiind obligat la negocieri dificile pentru formarea guvernului.
• Blocul pro-rus câștigă, cu sprijinul partidelor centriste, ceea ce ar putea încetini reformele și drumul spre UE.

Însă rezultatul este imprevizibil. Alegerile au loc pe fondul temerilor privind interferența rusă.

La începutul săptămânii, autoritățile moldovene au reținut 74 de persoane în urma a 250 de percheziții legate de un presupus complot sprijinit de Rusia pentru incitarea la revolte.

Premierul Recean a acuzat Moscova că a cheltuit sute de milioane de euro pentru a destabiliza țara. Kremlinul neagă acuzațiile.

Un raport al Laboratorului de Cercetare Forensică Digitală arată că Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente conduse de Rusia, inclusiv război informațional, finanțare ilicită, atacuri cibernetice și mobilizare prin intermediari”.

Cercetătorii avertizează că manipularea externă, combinată cu fragmentarea politică, ar putea crește apatia alegătorilor și ar pune în pericol integritatea scrutinului.