Sistemul secret folosit de Hamas pentru plata salariilor

După aproape doi ani de război, capacitatea militară a Hamas este grav slăbită, iar conducerea sa politică se află sub o presiune intensă. Cu toate acestea, pe parcursul conflictului, Hamas a reușit să continue să folosească un sistem secret de plată în numerar pentru a achita salariile a 30.000 de funcționari publici, în valoare totală de 7 milioane de dolari, scrie BBC.

BBC a vorbit cu trei funcționari publici care au confirmat că au primit aproape 300 de dolari fiecare în ultima săptămână.

Se crede că aceștia se numără printre zecile de mii de angajați care au continuat să primească, la fiecare 10 săptămâni, cel mult puțin peste 20% din salariul lor de dinainte de război.

Într-un context de inflație galopantă, acest salariu simbolic – o fracțiune din suma întreagă – generează tot mai multă nemulțumire chiar și în rândul susținătorilor fideli ai partidului.

În Gaza continuă lipsa severă de alimente – agențiile de ajutor umanitar pun acest lucru pe seama restricțiilor impuse de Israel – iar cazurile de malnutriție acută sunt în creștere. În ultimele săptămâni, un kilogram de făină a ajuns să coste până la 80 de dolari – un record absolut.

Cum sistemul bancar din Gaza nu funcționează, chiar și simpla primire a salariului este o procedură complicată și, uneori, periculoasă. Israelul identifică și vizează în mod regulat distribuitorii de salarii ai Hamas, încercând să le perturbe capacitatea de guvernare.

Angajații – de la polițiști la funcționari fiscali – primesc adesea un mesaj criptat pe telefoanele personale sau ale soților/soțiilor, în care li se spune să meargă într-un anumit loc, la o anumită oră, „să se întâlnească cu un prieten la ceai”.

La locul de întâlnire, un bărbat – sau uneori o femeie – se apropie discret de angajat și îi înmânează un plic sigilat cu bani, apoi dispare fără alte interacțiuni.

Un angajat al Ministerului Afacerilor Religioase condus de Hamas, care nu dorește să-și dezvăluie identitatea din motive de siguranță, a descris pericolele implicate în ridicarea salariului: „De fiecare dată când plec să-mi iau salariul, îmi iau rămas bun de la soție și copii. Știu că s-ar putea să nu mă întorc,” a spus el. „De mai multe ori, punctele de distribuire a salariilor au fost ținta loviturilor aeriene israeliene. Am supraviețuit uneia care a vizat o piață aglomerată din Gaza City”.

Alaa – nume schimbat pentru protecția identității – este profesor într-o școală administrată de guvernul Hamas și singurul susținător al unei familii cu șase membri.

„Am primit 1.000 de shekeli (aproximativ 300 de dolari) în bancnote uzate – niciun comerciant nu le acceptă. Doar 200 de shekeli au fost utilizabili – de restul, sincer, nu știu ce să fac”, a spus el pentru BBC.

„După două luni și jumătate de foame, ne plătesc în bani rupți. Adesea sunt forțat să merg la punctele de distribuire a ajutoarelor în speranța că voi primi făină pentru copii. Uneori reușesc să aduc puțin acasă, dar de cele mai multe ori plec cu mâna goală”, a mai spus acesta.

În martie, armata israeliană a anunțat că l-a ucis pe Ismail Barhoum, șeful finanțelor Hamas, într-un atac asupra spitalului Nasser din Khan Younis. Acesta fusese acuzat că direcționa fonduri către aripa militară a Hamas.

Rămâne neclar cum reușește Hamas să continue plata salariilor, având în vedere distrugerea unei mari părți a infrastructurii sale administrative și financiare.

Un angajat de rang înalt al Hamas, familiarizat cu operațiunile financiare ale grupării, a declarat pentru BBC că, înainte de atacul din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului (care a declanșat actuala campanie militară devastatoare), Hamas a stocat aproximativ 700 de milioane de dolari în numerar și sute de milioane de shekeli în tuneluri subterane.

Se presupune că aceste fonduri erau gestionate direct de liderul Hamas Yahya Sinwar și de fratele său Mohammed – ambii uciși ulterior de forțele israeliene.

Furie legată de tratamentul preferențial acordat susținătorilor Hamas

Hamas s-a bazat pe finanțare din taxe și accize impuse populației din Gaza, precum și pe sprijin de milioane de dolari venit din partea Qatarului.

Brigăzile Qassam – aripa militară a Hamas, care operează printr-un sistem financiar separat – sunt finanțate în principal de Iran.

Un oficial de rang înalt din cadrul Frăției Musulmane din Egipt, o organizație islamistă influentă (interzisă în prezent), a declarat că aproximativ 10% din bugetul lor a fost direcționat către Hamas.

Pentru a genera venituri în timpul războiului, Hamas a continuat să perceapă taxe de la comercianți și a vândut mari cantități de țigări la prețuri de până la 100 de ori mai mari decât cele inițiale. Înainte de război, o cutie de 20 de țigări costa 5 dolari — acum a ajuns la peste 170 de dolari.

Pe lângă plata în numerar, Hamas a distribuit pachete alimentare membrilor și familiilor acestora, prin comitete locale de urgență, ale căror conducători sunt schimbați frecvent din cauza atacurilor israeliene repetate.

Aceasta a stârnit furia publicului, mulți locuitori din Gaza acuzând Hamas că oferă ajutor doar susținătorilor săi, excluzând restul populației.

Israelul a acuzat Hamas că a furat ajutoare umanitare care au intrat în Gaza în timpul încetării focului de la începutul anului — acuzație pe care Hamas o neagă. Totuși, surse BBC din Gaza susțin că o cantitate semnificativă de ajutoare a fost preluată de Hamas în acea perioadă.

Nisreen Khaled, o văduvă care are grijă de trei copii după ce soțul ei a murit de cancer în urmă cu cinci ani, a declarat pentru BBC: „Când foametea s-a agravat, copiii mei plângeau nu doar de durere, ci și văzând cum vecinii noștri afiliați cu Hamas primeau pachete cu alimente și saci de făină. Nu ei sunt cauza suferinței noastre? De ce nu au asigurat hrană, apă și medicamente înainte să pornească aventura lor din 7 octombrie?”.